Ca de fiecare dată, orice cădere de omăt provoacă discuţii dintre cele mai pline de patos în rândul mass-media. Ba sunt de vină autorităţile pentru că nu au degajat repede trotuarele şi străzile, ba sunt de vină locatarii că nu-şi duc la îndeplinire câteva îndatoriri civice elementare. Din păcate, nimeni nu găseşte de cuviinţă să afirme şi că, fără zăpadă, masa noastră cea de toate zilele ar putea fi mai săracă. Din fericire, s-au uitat Cerurile şi peste noi! Cu un strat de zăpadă de 22 de cm la Bechet şi tot atâta la Goicea, Doljul are premisele unui an agricol normal.
Precipitaţiile din ultimele zile au venit ca o mană cerească peste sufletele celor ce trudesc pe câmpurile agricole. Pământul generos şi harnicia agricultorilor nu sunt suficiente, acum, în plin debut de mileniu III. Mai este nevoie şi de precipitaţii. Fireşti, de altfel, într-un anotimp rece, din ce în ce mai comprimat. Schimbările climatice din ultimi ani au făcut ca marile puteri să le considere prioritare în politica internaţională actuală şi se negocieze, agresiv, reglementări în vederea refacerii mediul înconjurător.
Zăpada din aceste zile a dat satisfacţie mediul politic autohton, cu toţi actorii lui loviţi frontal de un schizoidism înfiorător. Nu văd în fenomenul magic al zăpezii, decât o armă eficientă cu care se războiesc între ei. Cum de s-a putut ajunge aşa de jos în dezbaterea publică, nu mai înţelegem!? România, ca de altfel şi Doljul, sunt împărţite în două: o lume urbană şi una rurală, ambele cu puternice interdependenţe fireşti. În primul rând umane, familiale. Uimitor este că, politicienii au primit nota de încredere şi de la agricultori, un bazin electoral disciplinat, pe care se pot baza oricând le trece prin cap să ajungă mai-marii neamului, aici sau prin vreo instituţie europeană comunitară, că tot e la modă! E de ici-colo să pupi 7-8000 de euro lunar, şi departe de DNA?! Nimeni, însă, dintre aceşti actori versatili, obişnuiţi la nevoie să pupe palmele bătătorite ale ţăranilor noştri, nu a scos o vorbă despre starea agriculturii la momentul prezent.
Sudul Doljul, cel mai bogat în zăpadă
Potrivit datelor colectate de autorităţile judeţene, la 17.01.206, cel mai gros strat de zăpadă se întâlneşte la Bechet, aproximativ 22 de cm. Tot în zona de sud, la Amărăştii de Jos, stratul este de 20 cm. Cu doar 2 cm mai puţin avem şi la Cetate. Aşadar, atât cât a căzut, neaua de ianuarie a bucurat minţile normale ale sătenilor de pe aceste meleaguri. Cote mai mici sunt înregistrate la Filiaşi – 6 cm, Scaieşti – 7 cm, Pieleşti – 9 cm şi Breasta – 7cm. Beneficiile ninsorii pentru culturile agricole sunt evidente, cel puţin pentru cei direct implicaţi în munca de câmp. Restul îşi dau cu părerea, că doar ne pricepem la toate şi la nimic concret. Până şi rufele întinse de gospodinele de la sate mai zăbovesc ore în şir sub puterea binefăcătoare a frigului din Gerar. Cum, însăşi denumirea de Ianuarie vine de la latinescu Ianuaris şi îl simbolizează pe zeul Ianus din mitologia romană, zeu cu două feţe – una orientată spre anul care se încheie şi alta spre cel care vine – tot aşa şi decidenţii noştri ar trebui să-şi menţină cele două feţe. Dar, măcar una, să fie îndreptată şi spre oameni! Ar mai fi o consecinţă a expunerii îndelungi la zăpadă: oftalmia sau orbirea zăpezii! Dar mulţi din noi se prea poate să suferim de orbirea raţiunii.
Lipsa de umiditate a solului poate fi compensată
“În aceasta perioadă producătorii agricoli au beneficii, pentru că stratul de zăpadă este unul mulţumitor. La nivelul Doljului existau două pericole, pe de o parte lipsa de umiditate, care începe să se resimtă pentru că, într-adevar, am avut rezerve de umiditate în sol din lunile de toamnă, dar începea să dispară. A venit această zăpadă la timpul potrivit pentru acest motiv. Al doilea pericol pe care îl aveam era legat de un posibil îngheţ, care, iată, se consumă acum. Dacă nu aveam zăpadă, plantele erau expuse şi riscam producţia”, ne-a precizat Obleagă Meca Ovidiu, purtător de cuvânt al Direcţiei pentru Agricultură a judeţului Dolj.
Agricultorii au de ce să se bucure
Că zăpada ţine de cald culturilor o ştiu foarte bine agricultorii doljeni. Tehnic, datorită conductibilităţii sale reduse, stratul de zăpadă are rolul protector împotriva îngheţurilor. Aşadar, chiar dacă pare contradictoriu, zăpada este tot ceea ce îi trebuie pământului în această perioadă. Un strat cu grosimea de 20-25 cm de zăpadă, cum avem acum în multe comune din Dolj, este echivalentul unui strat de circa 2,5 cm de apă.
“Printre cristalele de gheaţă există foarte mult aer, din acest motiv, zăpada este un bun izolant în condiţii de frig extrem, ocrotind seminţele şi plantele până primăvară. Atunci, “pătura” de apă îngheţată ce a luat forma pământului se topeşte udând solul şi alimentând izvoarele. Fără învelişul protector de zăpadă, apa înmagazinată de celulele plantelor este predispusă la îngheţ, fapt care duce la o deteriorare definitivă a formaţiunilor vegetale”, a mai precizat Obleagă Meca Ovidiu. La fel de bine, omătul constituie un obstacol natural pentru rozătoarele care produc stricăciuni în grădină, cum ar fi iepurii. Mai multe păsări profită de proprietatea zăpezii de termoizolant pentru a se ocroti de frig, noaptea, când dorm, ori când se odihnesc în timpul zilei.
Calamităţile de anul trecut, încă provoacă neplăceri
Judeţul nostru a cerut Guvernului ajutor de stat necesar fermierilor ale căror culturi au fost calamitate pe o suprafaţă de circa 70.000 de ha. Cea mai mare pierdere a fost la floarea-soarelui, cu peste 36.000 de ha compromise, urmată de porumbul boabe, cu aproape 29.000 de ha distruse de secetă. Nu au scăpat fenomenelor meteo extreme nici legumele, aici pierderea înregistrându-se la 361 de ha; dar şi la lucerna cultivată pe 2.032 de ha. În total, Doljul a invocat în baza proceselor verbale de constatare şi evaluare a pagubelor o suprafaţă calamitată de 69.879,97 ha şi o valoarea estimată a pierderii de venit de 122.620.312 lei.
Potrivit informării care a fost trimisă către MADR, în Dolj, potenţiali beneficiari ai ajutorului de stat ar fi trebuit să fie 13.586 de fermieri persoane fizice şi 842 de exploataţii agricole organizate ca persoane juridice. Cea mai mare suprafaţa afectată de secetă este cea la cultura de porumb boabe. Au fost declarate calamitate 17.966,19 ha la cultura de porumb boabe aparţinând persoanelor fizice şi 11.020,92 ha la persoanele juridice. În schimb, la floarea-soarelui, au fost identificate 26.417,40 ha calamitate în proprietatea persoanelor juridice şi 9.911,31 de ha în cea a persoanelor fizice. La soia boabe se poate vorbi de un total de 993 de ha distruse, iar la cartofi de 57,93 ha, dintre care aproximativ 51 de ha au fost la persoane fizice.
