O seară de poveste, așa a fost sărbătoarea de Crăciun pregătită cu migală de elevii clasei a III-a B de la Școala Gimnazială „Gheorghe Țițeica” din Craiova. Cu fulare din beteală argintie, Moși Crăciunii și Crăciunițele au chemat iarna, s-au jucat cu fulgii de nea, au cântat sub crengile bradului și au alunecat cu sania pe derdeluș, lăsând în urmă clinchetul vesel al glasurilor lor.
Să ieșim din clasă, să mergem să ne jucăm puțin de Crăciun! Așa a sunat propunerea cu care doamna învățătoare Lucia Delevedova a venit în fața elevilor săi. Cei dintr-a III-a B au privit-o, ca întotdeauna, cu ochi mari și curioși. Doamna avea întotdeauna dreptate și, de fiecare dată, a fost minunat. Așa că nu a trebuit să mai insiste prea mult că răspunsul a fost ca și dat din priviri: petrecerea de Crăciun va fi altfel. Cu totul altfel! Totul însă până la un punct, adică să fie cumva să nu lipsească nici Moș Crăciun! Se putea oare?
Moș Crăciun a intrat tiptil în clasă
Dar doamna învățătoare s-a gândit la toate. Nu se știe cum a comunicat cu bătrânul Moș Crăciun și nu se știe ce lucruri anume i-a spus despre fiecare în parte. Cert este că l-a îmbunat să le facă hatârul și să treacă, totuși, întâi și întâi pe la ei. Bineînțeles că Moș Crăciun a venit dis-de-dimineață, când doar ce se lustruise parchetul și nu era nici picior de elev în clasă. Numai bine că a deșertat imediat sacul cu daruri și a așezat la fiecare, pe băncuțe, câte un mic lucrușor. A zâmbit gândindu-se la surpriza pe care o vor avea elevii și a zbughit-o.
Ciucurașii mofturoși și fularele din beteală
Este inutil să mai spunem că lucrurile s-au derulat așa cum, într-o fracțiune de secundă, și-a imaginat chiar Moș Crăciun. „Copiii mei au fost cuminți și Moș Crăciun nu i-a ocolit. Este timpul să ne bucurăm!”, și-a lăudat elevii, așa cum face de fiecare dată doamna învățătoare Lucia Delevedova. Dulciurile Moșului s-au făcut nevăzute și iată-i acum pe toți îmbrăcați în Crăciuni și Crăciunițe. Fulărele din beteală argintie purtau toți la gât, inclusiv doamna învățătoare, iar ciucurașii de la căciulițe erau toți niște mofturoși: stăteau numai și numai pe fruntea copilașilor. Emoțiile erau mari pentru că scena era la doi pași și petrecerea trebuia să înceapă.
La „Zao Park” distracție este garantată!
Totul se petrece la „Zao Park”, cel mai modern parc de distracție de interior pentru copii, unde găsești de toate – de la locul de joacă plin de tobogane și mingi colorate și până la cinema 7D. Aici, pe scenă, vor fi cu adevărat în lumina reflectoarelor. Muzica vine din niște boxe mari, iar de o parte și de alta plouă cu mii de baloane, care seamănă cu cele din săpun. Într-un colț, strălucește bradul de Crăciun, ce poartă pe fiecare crenguță zeci de globuri colorate. În fața scenei, la măsuțe, servind câte un suc sau ceai, stau părinții care-și pregătesc acum telefoanele pentru cele mai frumoase poze.
„Iarnă, te iubesc / De mă prăpădesc… ”
Într-o explozie de veselie, elevii dintr-a III-a B urcă pe scenă: „Iarnă cât te-am așteptat / Să mă joc cu tine-n stradă / Ai venit cu săniuș / Și cu oameni de zăpadă…”. Gingășia versurilor se împletește cu veselia care li se citește acum pe fețe. Cântecelele se derulează cu repeziciune și nimeni nu simte cum trece timpul. „Iarnă, te iubesc / De mă prăpădesc… ” și brațele lor micuțe se înalță în aer. În gestul lor se simte un dor grozav după iarnă. Și fulgușorul de zăpadă, care este o micuță balerină, saltă parcă mai ușor pe poante, plutind de la un capăt la altul al scenei. „Ninge cu fulgi mari de nea / Ninge la fereastră!”, răsună din piepturile micuților. Nu a fost uitat nici colindul drag al bradului de Crăciun, „O, brad frumos!”, care a umplut inimile de căldură. Luminițele din priviri s-au aprins din nou când sania, cu toți zurgălăii săi, a ajuns, prin cântece, în mijlocul lor. De această dată, și părinții au fost invitați la dans de Crăciuni și Crăciunițe, bucuria iernii contaminându-i, ca într-un adevărat tablou magic de iarnă, pe toți!
Pentru că Moș Crăciun există…
Ei, și după distracția cu muzică și dansuri a urmat una și mai mare. De pe scena, fuga-fuguța la mese, unde îi așteptau blaturile de pizza aburindă și sucul pregătit. A fost cea mai bună pizza pe care au mâncat-o vreodată, pentru că au fost toți împreună. Și pentru că miracolele de Crăciun sunt adevărate miracole, vraja sărbătorii nu s-a spulberat decât târziu, mult mai târziu, când toți au obosit jucându-se pe toboganele și saltelele cu bile și mingi colorate. A fost, cu siguranță, cea mai frumoasă petrecere de până acum, și asta pentru simplu fapt că Moș Crăciun există și toată joaca lor a fost un alt cadou minunat al său!
