În urmă cu câteva luni prim-ministrul britanic Keir Starmer ajunsese la o îneţelegere comună UE la un summit plin de zâmbete la Londra. La 9 ani de la ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, cele două părţi au conveit să fluidizeze comerţul cu alimente şi electricitate, să coopereze mai strâns în domeniul apărării şi să faciliteze tinerilor deplasarea. Aspectele dificile ale controversatului acord Brexit, provocat de conservatorul Boris Johnson, se convenise să fie rezolvate în cursul anului viitor. Tergiversarea discuţiilor a fost afectată de ceea ce preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul britanic numeşte proliferarea cererilor UE pentru bani din partea Regatului Unit. De fapt, Bruxelles-ul doreşte ca Londra să plătească în cadrul acordului agro-alimentar preconizat. Vrea plăţi şi pentru programul Erasmus, pentru studenţi, bani pentru acordul de comercializare a energiei electrice, dar şi pentru accesul la programul de reînarmare SAFE. Săptămâna trecută, statele membre ale UE au convenit ca Londra ar trebui să contribuie la fondurile de coeziune ale UE, bani care al nivela inegalităţile dintre diferite state ale UE. Regatul Unit era pregătit pentru acces îmbunătăţit pe pieţele UE, ca parte a resetării. De-a lungul anilor toate ţările terţe cu acces la piaţa unică au avut obligaţia să contribuie la fondul de coeziune. Până în acest an PIB-ul Regatului Unit ar fi putut fi cu 6%-8% mai mare, dacă nu părăsea Uniunea Europeană.
