Eşec al negocierilor privind bugetul Uniunii Europene pe 2015

Guvernele statelor membre ale Uniunii Europene şi Parlamentul European nu au reuşit să ajungă la un acord asupra bugetului UE pentru 2015 luni seară, când era  termenul-limită pentru lansarea unui nou proiect de buget, a anunţat o purtătoare de cuvânt a Comisiei pentru Buget din cadrul PE. „În lipsa unui acord asupra bugetului european, Comisia Europeană (CE) va prezenta un nou proiect de buget pentru 2015”, a rezumat purtătoarea de cuvânt într-un mesaj postat pe Twitter. Negocierile între miniştrii europeni cu privire la buget, care urmează să atingă suma de 140 de miliarde de euro în 2015, au fost întrerupte vineri, din cauza unor dezacorduri între membri. Parlamentul European condiţionează – la fel ca în anii precedenţi – aprobarea bugetului pentru 2015 de ajungerea la un acord asupra ajustărilor bugetului din 2014, grevat cu aproape 30 de miliarde de euro, reprezentând facturi neplătite. „Este necesar să dăm un răspuns concret problemei insuportabile a facturilor neplătite care se strâng pe birourile Comisiei”, a declarat deputatul francez Jean Arthuis. Aceste facturi neachitate „pun în pericol credibilitatea autorităţii europene şi alimentează argumentele eurofobilor”, a adăugat el. Suma plăţilor prevăzute, de 140 de miliarde de euro, este mai mare cu 3,3% decât cea din bugetul iniţial pentru 2014, cu o creştere de 24,5% la Cercetare şi Educaţie. În schimb, PE reclamă 146,1 miliarde de euro, cu 8,1% mai mult decât în 2014. După eşecul ajungerii la un acord până la termenul limită, din noaptea de luni spre marţi (1.00, ora României), CE urmează să prezinte un nou proiect de buget, care va fi negociat din nou, în vederea unui vot al deputaţilor în sesiune plenară, pe 17 decembrie. În cazul în care nici atunci nu va exista un acord, ar putea fi declanşată procedura de plată lună de lună. Delegaţia PE însărcinată cu negocierile cere plata imediată a 4,7 miliarde de euro, reprezentând „facturi urgente”. Anumite state membre şi CE ar vrea să poată să recurgă la un fond „pentru situaţii neprevăzute”, de aproape 5 miliarde de euro, însă alte state membre – în principal cele care contribuie cel mai mult la buget, ca Franţa şi Germania – se opun categoric, invocând ortodoxia bugetară.