Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, era aşteptat ieri la New York, pentru a participa la summit-ul Naţiunilor Unite. Pentru prima dată, preşedintele ucrainean va urca pe podiumul Adunării Generale – scena tradiţională pentru reprezentanţii tuturor şefilor de stat – şi este aşteptat să participe, miercuri, la un Consiliu de Securitate dedicat războiului din ţara sa. Va fi primit apoi, joi, la Casa Albă, cu preşedintele Joe Biden, pentru noi discuţii privind sprijinirea Kievului împotriva invaziei ruse. Absenţa preşedintelui francez Emmanuel Macron, motivată de un program diplomatic strâns, a prim-ministrului britanic Rishi Sunak, dar şi a liderului chinez Xi Jinping, de cea a lui Vladimir Putin nu mai vorbim, atestă că ONU a devenit neputincioasă în a pune capăt conflictelor majore, iar comunitatea internaţională este departe de a atinge obiectivele în combaterea sărăciei, bolilor, foamei, schimbărilor climatice catastrofale. Cu o zi înaintea summit-ului ONU de la New York, Volodimir Zelenski a avertizat cu pericolul celui de al treilea război mondial, comparându-l pe preşedintele rus Vladimir Putin cu Adolf Hitler. „Societatea rusă a pierdut respectul opiniei mondiale”, a afirmat Zelenski, într-un interviu acordat programului american de televiziune „60 de minute”, difuzat duminică. Preşedintele ucrainean a mai adăugat că nu se poate întoarce ceasul din urmă şi este posibil să îl oprească acum pe Vladimir Putin. „Dacă Ucraina cade, ce se va întâmpla peste 10 ani? Dacă ruşii ajung în Polonia va avea loc al treilea război mondial. Aşa că întreaga lume trebuie să decidă dacă îl opreşte pe Putin sau provoacă declanşarea celui de-al treilea război mondial”. Declaraţia lui Volodimir Zelenski se înscrie în grila de acum ştiută a Kievului, susţinut de aliaţii occidentali de la începutul războiului. Numai că războiul din Ucraina se face resimţit de întreaga Europă şi întrebarea dacă Occidentul trebuie să sprijine Ucraina, până când ruşii se retrag complet, este una „a zilei”, în cotidianul francez Le Figaro. Ca să dăm un exemplu. Volodimir Zelenski speră să obţină din nou sprijin pentru planul său de pace în 10 puncte. Dacă va considera că nu este momentul pentru diplomaţie, nu este exclus să primească o lecţie severă. El ştie că e dificil să menţină sprijinul occidental la nesfârşit, Ucraina fiind o gaură „fără fund”. Recent, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, făcea remarca potrivit căreia este imposibil de prezis cu exactitate când se vor încheia luptele din Ucraina, deoarece majoritatea conflictelor durează mai mult decât se aştepta iniţial. Tot Jens Stoltenberg a mai spus că „trebuie să ne pregătim pentru un război lung”, exprimându-şi totuşi speranţa pentru o încetare a ostilităţilor. Destul de ambiguă declaraţia. Volodimir Zelenski prezintă lucrurile într-o manieră proprie, cu firesc iz optimist, chiar dacă nu există un consens al experţilor militari în privinţa unor notabile succese ale contraofensivei care n-a făcut altceva decât a augmentat numărul de morţi – de ambele părţi – după unele surse ruse 71-75 mii de morţi, în rândul armatei ucrainene, ajungând la o jumătate de milion, de la începutul „operaţiunii speciale ruse” în februarie 2022. La cifra de 500.000 de morţi trebuie adăugată şi cea a victimelor, a celor întorşi de pe front, răniţi, mutilaţi, incapabili de a mai lupta. La începutul lunii în curs, think-tank-ul britanic Royal United Service Institute a publicat un raport în care susţine că actuala contraofensivă a provocat „pierderi nesustenabile” de partea ucraineană şi pregătirea oferită militarilor nu este potrivită tipului de bătălie cu care se confruntă împotriva Rusiei. Demiterea a 6 viceminiştri ai Apărării în cursul zilei de ieri, la câteva zile după nominalizarea unui nou ministru al Apărării, Rustem Umeros, nu e un semn tocmai tonic. Doar prim-viceministrul Olexandr Plavyuk şi-a păstrat postul. The Guardian scrie că pentru a se sustrage serviciului militar un diacon din Odesa a deghizat, contra unor mite, în misionari ai bisericii 6 tineri care au părăsit ţara fără a fi depistaţi. Complicată situaţie. Mai nou, mulţi republicani din Congres consideră că, dincolo de faptul că a fost costisitoare, contraofensiva a produs puţine rezultate, ceea ce conduce în mod firesc la opinia că ajutorul sporit este o risipă de bani. Dacă în acest moment Joe Biden va promite sprijin puternic pe termen scurt, inevitabil ajutorul s-ar putea diminua pe măsură ce se vor apropia alegerile. Aşa că Kievul va avea mână liberă în a utiliza arme cu rază lungă de acţiune (Storm Shadow, Taurus, ATACMS), la care nu se ştie cum vor reacţiona ruşii.
