Marţi, în prezenţa conducerii ISJ Dolj, s-a inaugurat la Craiova prima grădiniță Montessori din județul nostru, Grădinița Madona Dudu Montessori. La începutul anilor 1900, dr. Maria Montessori a elaborat o metodă educaţională nouă, pe baza observaţiilor sale ştiinţifice asupra comportamentului copiilor. Având cunoştinţe solide în materie de pedagogie, antropologie și psihiatrie, ea a dezvoltat ideea că fiecare copil se naşte cu un potenţial unic ce trebuie valorificat, copilul nefiind doar un “vas gol” care aşteaptă să fie umplut. Astfel a luat fiinţă o metodă de auto-educaţie şi dezvoltare care se bucură de recunoaştere în toată lumea.
Mihaela Răducea, directorul Grădiniței Madona Dudu Montessori, gazda evenimentului a precizat cu această ocazie că Metoda Montessori este o alternativă educațională, avizată de Ministerul Educației Naționale, metodă ce se bazează pe independența copiilor și ritmul propriu de dezvoltare al acestora. „Grădinița urmărește un curriculum Montessori internațional, aprobat de MInisterul Educației Naționale. Detalii în materialul atașat”, a mai spus managerul grădiniţei.
Modelul pedagogic Montessori pune copilul în centru. Copiii Montessori învaţă într-un mediu non competitiv şi care-i susţine în permanenţă, concentrându-se pe individualitatea copilului şi pe nevoile lui specifice. Copiii sunt încurajaţi să muncească independent, în ritmul lor, educatorul putând să lucreze cu fiecare în parte sau în grupuri mai mici. Copiii învaţă astfel atât de la educatori, dar şi independent, sau unii de la alţii. Maria Montessori a muncit jumătate de secol pentru a dezvolta materialele, abordarea și sistemul care îi poartă numele. În prezent funcționează aproximativ 7000 de centre Montessori la nivel mondial și doar 14 în România (Madona Dudu Montessori în Craiova, 10 în București, 1 în Brașov, 1 în Timișoara și 1 în Ploiești). La Craiova s-au înscris până în acest moment 21 de preşcolari, iar micuţii îşi petrec timpul de luni până vineri, începând de dimineaţă până la ora 13.00.
Ambianța creată permite atingerea unui scop bine determinat
În grădinițele Montessori se desfășoară de fapt o viață adevărată și practică, toate serviciile domestice fiind încredințate celor mici, care își duc la îndeplinire cu pasiune și acuratețe ”îndatoririle gospodărești”, devenind deosebit de calmi și demni. Ambianța creată la grădiniță permite atingerea unui scop bine determinat cum ar fi: rame simple cu care copilul poate învăța să încheie nasturii, să lege o fundă, să prindă o copcă, să facă un nod etc, sau lavoarele joase care permit copilului să poată să se spele pe mâini, măturile pe dimensiunea copilului care îl ajută să curățe pe jos, cârpele și periile folosite la ștersul prafului de pe mobile, la curățarea încălțămintei sau îmbrăcămintei, obiecte care îl ”invită” pe copil să acționeze, să înfăptuiască o muncă adevărată, cu un scop practic, real. Întinderea covoarelor, strângerea lor după utilizare, întinderea feței de masă, împăturirea ei, ridicarea și spălarea vaselor, punerea lor în dulapuri, toate acestea sunt ”exerciții de viață practică”.
Copiii își aleg singuri materialele cu care vor să lucreze
Principala diferență dintre o clasă tradițională și o clasă Montessori este faptul că cei mici lucrează în grupuri de vârste diferite (3-6 ani). Scopul este de a forma o mică comunitate de tip familial în care copiii să-și aleagă singuri activitățile, în ritmul lor, iar copiii mai mari să capete încredere oferindu-le ajutorul celor mici. Montessori pune accentul pe învățare prin cele cinci simțuri, nu doar prin ascultare, privire sau citire. Copiii Montessori învață în ritmul propriu, alegându-și materialele dorite din sute de opțiuni. Învățarea este un minunat proces de descoperire, ducând la concentrare, motivație, auto-disciplină și dragoste față de cunoaștere. În clasele Montessori copiii își aleg singuri materialele cu care vor să lucreze, iar educatorul joacă rolul unui ghid și observator spre deosebire de clasele tradiționale unde activitățile sunt alese de către educator și impuse copiilor În sistemul Montessori există o concepție deosebită despre disciplină. Disciplina trebuie să fie și ea activă. Nu se poate spune că un copil care este forțat să stea tăcut, nemișcat, este disciplinat. El este doar un copil redus la neființă. Spunem despre un copil că este disciplinat atunci când este stăpân pe el însuși, când trebuie să urmeze o regulă de viață. Disciplina activă conține un înalt principiu de educație. De reținut că libertatea copilului trebuie să aibă ca limită interesul colectiv, o bună comportare și atitudine corespunzătoare. Copilul va fi împiedicat să-și jignească colegii sau să fie agresiv fizic, dar orice altă manifestare care are un scop util, sub orice formă, va fi permisă, încurajată și notată de către educatoare. În primul rând copilul are libertatea de a alege cu ce dorește să lucreze, cu cine dorește să lucreze și când dorește să lucreze sau poate alege să nu lucreze sau să observe modul în care ceilalți lucrează.
Libertatea de mișcare şi de comunicare
Este important să îi dăm copilului libertatea de a alege pentru că dacă nu face această alegere, nu va ști cum să își folosească voința, nu va ști ce să facă. Copilul are libertatea de a repeta lucrul cu un material ori de câte ori dorește, nu îi va fi interzis pentru că, prin repetiție, copilul se autoperfecționează, el duce o muncă cu el pentru a se îmbunătăți. Libertatea de mișcare – mediul Montessori vine în ajutorul acestei perioade senzitive a copilului, de coordonare a mișcării. Copilul are nevoie de mișcare, el trebuie să învețe să se coordoneze și să își rafineze mișcările. Singura limită a copilului este de a nu își face rău singur, celor din jur și mediului în care trăiește. Libertatea de comunicare – Copiii au libertatea de a comunica, pot vorbi între ei, cu adultul sau chiar singuri. Pentru că sunt în perioada senzitivă pentru limbaj și vrem să exerseze, nu vrem ca acesta să fie un mediu în care lumea tace. Limitarea intervine atunci când comunicarea este la un nivel sonor ridicat sau copilul vorbește cu un alt copil care dorește să se concentreze. Avem și activități în care copilului i se cere să nu vorbească sau i se cere să asculte; aceasta este și o parte a procesului de comunicare: când să asculte, când este rândul lui să vorbească sau când trebuie să tacă.
Materialele Montessori le permit copiilor să fie creativi?
Materialele Montessori îi învață pe cei mici diverse lucruri și apoi creativitatea este incredibilă. Exact ca atunci când înveți cum funcționează o vioară și apoi cânți propriile melodii. Nu este considerat ”creativ” să folosești vioara sau ciocanul sau un pod atunci când copiii se joacă cu lego și puzzle-uri. Noi considerăm ”creativ” să învețe să folosească vioara așa cum trebuie ca apoi să creeze propria muzică. Același principiu se aplică și într-o clasă Montessori. Grădinițele Montessori nu au jucării tradiționale, copiii lucrând cu materiale special concepute de dr. Maria Montessori și bineînțeles perfecționate în timp. Materiale folosite de grădinița noastră sunt marca Nienhuis, produse din cel mai bun lemn de fag, cu cei mai buni adezivi, lacuri, vopseluri și elemente metalice. Albert Nienhuis, fondatorul companiei, a colaborat cu Maria Montessori încă din anul 1920. Compania, cu sediul în Olanda, rămâne în continuare singura firmă agreată AMI.