Putin ar fi ameninţat că poate trimite trupe la Riga, Vilnius, Tallinn, Varşovia şi Bucureşti, CE refuză să comenteze informaţiile

0
469

Rusia îşi poate trimite „în două zile trupele la Riga, Vilnius, Tallinn, Varşovia şi Bucureşti”, i-ar fi spus preşedintele rus, Vladimir Putin, omologului său ucrainean, Petro Poroşenko, relata ieri cotidianul german „Sueddeutsche Zeitung”. Comisia Europeană a refuzat să comenteze aceste informaţii de presă, a relatat AFP. „Dacă vreau, trupele ruse ar putea ajunge în două zile nu doar la Kiev, ci şi la Riga, Vilnius, Tallinn, Varşovia şi Bucureşti”, ar fi afirmat Putin. Ziarul german nu precizează data acestor afirmaţii. Poroşenko l-ar fi informat despre aceste ameninţări pe preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în timpul vizitei efectuate de acesta la Kiev, la 12 septembrie, afirmă publicaţia, care citează un document al serviciului diplomatic al UE. Conform „Sueddeutsche Zeitung”, Putin l-ar fi avertizat, de asemenea, pe Poroşenko să nu conteze prea mult pe Uniunea Europeană, precizând că şi-ar putea utiliza influenţa pe lângă mai multe state membre pentru a obţine o „minoritate de blocaj” împotriva deciziilor defavorabile Moscovei. Agenţia Zik, cu sediul la Liov, susţine că Putin l-ar fi ameninţat pe Poroşenko, înaintea votului de marţi, din Parlamentul de la Kiev, asupra „statutului special” al Donbasului (format din regiunile Doneţk şi Lugansk), că, în cazul în care legea nu va fi aprobată, trupele ruseşti vor porni în marş, via Mariupol, către Crimeea. Declaraţia a fost făcută de un parlamentar ucrainean ieri, potrivit agenţiei cu sediul în vestul Ucrainei. Poroşenko a venit în Verhovna Rada (Parlamentul ucrainean) să asiste la vot. El le-a spus parlamentarilor, într-o întâlnire cu uşile închise, că Putin l-a sunat şi a ameninţat cu invazia, că aproximativ 60% din echipamentul militar al Ucrainei a fost distrus şi că ţara nu poate face faţă unui război deschis cu Rusia, a mai declarat parlamentarul. Preşedintele ucrainean i-a avertizat totodată pe membrii Legislativului că responsabilitatea declanşării unui război cu Rusia le va reveni, în cazul în care nu susţin legea, potrivit aceleiaşi surse. Verhovna Rada a adoptat, marţi, două legi privind amnistierea combatanţilor din estul ţării şi acordarea unui „statut special” regiunilor separatiste rusofone Doneţk şi Lugansk. Aceste texte, prezentate de preşedintele Petro Poroşenko, erau incluse în acordul de armistiţiu semnat de Kiev cu rebelii pe 5 septembrie, la Minsk, cu scopul de a pune capăt confruntărilor armate care s-au soldat, potrivit ONU, cu aproape 2.900 de morţi în cele cinci luni de conflict.

Pe de altă parte, preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a fost primit ca oaspete de marcă, ieri, la Washington, unde urma să susţină un discurs în Congres şi să aibă o discuţie faţă în faţă cu preşedintele Barack Obama. Cu această ocazie, preşedintele urma să pledeze cu forţă pentru ca ţara sa să obţină un „statut special”, de aliat non-membru NATO. Informaţia a fost confirmată de Radio Free Europe/Radio Liberty şi agenţiei RIA Novosti, care precizau că membrii Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului SUA urmau să examineze, chiar ieri, „Legea pentru susţinerea libertăţii Ucrainei 2014”, care prevede sancţiuni împotriva Rusiei şi aliaţilor acesteia din Comunitatea Statelor Independente şi chiar împotriva Siriei. Proiectul de lege autorizează acordarea a 350 de milioane de dolari (271 milioane euro) administraţiei prooccidentale de la Kiev, precum şi furnizarea de echipamente militare şi muniţie armatei ucrainene. În plus, conform RIA Novosti, SUA ar urma să confere Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei statutul de „aliat major non-NATO”, situaţie care ar facilita transferul de armament american acestor ţări. RIA Novosti susţine că acest statut ar permite chiar transferul de muniţii cu uraniu sărăcit. Proiectul îi cere preşedintelui Obama să impună sancţiuni împotriva companiilor ruse din domeniul industriei militare şi chiar împotriva Gazprom, dacă grupul energetic rus ar limita livrările de gaze spre Ucraina, Republica Moldova, Georgia sau ţări membre NATO.