Miniştrii de Finanţe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au reuşit, sâmbătă, să prezinte vreo idee nouă de combatere a crizei datoriilor din zona euro, mulţumindu-se să accepte unele propuneri, să respingă altele şi să constate progresele măsurilor convenite deja. Într-o vizită fără precedent la discuţiile neoficiale ale liderilor financiari ai UE, secretarul Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, a făcut apel la unitate şi a cerut Germaniei să suplimenteze sprijinul pentru zona euro. Dar apelul la acţiune adresat de Geithner ţărilor care îşi permit să facă acest lucru a fost respins, întrucât liderii europeni cred că încrederea pieţelor şi sustenabiltatea finanţelor publice, cu alte cuvinte consolidarea acestora, sunt mai importante decât cheltuielile pentru dezvoltare.
„Consolidarea fiscală rămâne prioritatea zonei euro”, a declarat luxemburghezul Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogroup, care reuneşte miniştrii de Finanţe din zona euro. Ministrul de Finanţe din Grecia, Evangelos Venizelos, a respins insinuările că ţara sa se îndreaptă spre faliment. „Comentariile şi analizele despre defaultul (încetare de plăţi) sau falimentul Greciei nu sunt doar iresponsabile, ci şi ridicole”, a afirmat Venizelos într-un comunicat. El a adăugat că Grecia este în fiecare week-end ţinta unor atacuri organizate din partea speculatorilor de pe pieţele internaţionale.
Liderii din zona euro au promis Greciei, pe 21 iulie, un al doilea program de împrumut, în valoare de 109 miliarde euro, dar concretizarea acestuia depinde de găsirea unei soluţii la solicitarea Finlandei de a primi garanţii din partea statului elen. Ministrul francez de Finanţe, Francois Baroin, a declarat că discuţiile se apropie de o soluţie tehnică. Surse din zona euro au spus, însă, că un acord va avea loc abia la începutul lui octombrie, din cauza complexităţii sale.
Singurul aspect cu care miniştrii de Finanţe fost de acord sâmbătă este acela că băncile europene trebuie consolidate, în urma testelor de stres din iulie. Asta nu înseamnă, însă, că băncile vor primi infuzii semnificate de capital din fonduri publice, ci doar o recunoaştere a rezultatelor testelor.
