Asocierea în grupuri de producători este văzută ca o şansă reală pentru agricultorii de pe valea Dunării de a-şi valorifica produsele la un preţ pe măsura muncii lor. Deşi oamenii au fost reticenţi să facă acest pas până acum, există semne, ce-i drept timide, ca lucrurile se schimbă. Primăria Călăraşi a invitat la discuţii cu agricultorii din zonă chiar pe specialiştii din Ministerul Agriculturii, iar aceştia s-au deplasat, ieri, în comună şi au explicat avantajele formelor de organizare asociativă. Concret, reprezentanţii ministerului au punctat măsurile ce pot fi accesate de fermieri şi banii care pot fi oferiţi ca sprijin de la înfiinţare şi până la modernizarea exploataţiilor agricole, subliniind faptul că asocierea nu înseamnă că oamenii îşi pierd dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care doar le pun în comun.
La Călăraşi, în acest an, s-au cultivat peste 1.000 de hectare de pepeni verzi, peste 100 de hectare de pepeni galbeni, peste 15 hectare de tomate din care 5 hectare la solarii, 5 hectare de căpşuni, cartofi timpurii şi extra-timpurii – 350 de hectare, varză de toamnă – 215 hectare, varza timpurie – 100 de hectare, ardei – 10 hectare, vinete – 20 hectare, castraveţi, ceapă şi usturoi. Aşadar, cantităţi foarte mari de fructe şi legume pe care oamenii încearcă să le valorifice fiecare cum poate. De cele mai multe ori, la nişte preţuri derizorii. Cunoscând această situaţie de mai mulţi ani, autorităţile au încercat şi continuă să caute o soluţie pentru a-i ajuta pe oameni să nu mai ajungă în pierdere atunci când trag linie, la sfârşitul sezonului agricol.
La masa discuţiilor cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii
Ieri, la Călăraşi, a fost organizată o întâlnire cu producătorii agricoli, la iniţiativa primarului Vergică Șovăilă. Au participat mai mulţi consilieri din Ministerul Agriculturii, Direcţia pentru Agricultură Dolj, APIA Dolj, Staţiunea de Cercetare a Plantelor pe Nisip Dăbuleni. La întâlnire au fost prezenţi şi primarii localităţilor Bechet şi Ostroveni, Adrian Glăvan şi Silviu Preduş. ”Spre bucuria mea, astăzi (n.r. – ieri) avem alături de noi reprezentanţi de decizie care ne pot sprijini în această problemă a valorificării produselor, una deosebit de importantă. Până a ajunge însă acolo, sunt mai multe lucruri ce trebuie făcute. Avem o distanţă mare faţă de pieţe şi atunci încercăm să rezolvăm local această problemă, în aşa fel încât producţia să fie depozitată, să fie făcute contracte ferme cu cei care doresc această producţie a noastră de legume şi fructe şi, sigur, să fie şi spre binele oamenilor, ca preţ, pentru a-şi putea relua procesul de producţie şi în anul viitor. La această oră, mulţi dintre fermierii noştri, posesori de teren, la 0,15 lei pe kilogramul de lubeniţă, ies pe pierdere, nu plătesc nici oamenii care îi angajează să încarce marfa”, a pus problema primarul localităţii Călăraşi, Vergică Șovăilă.
Fermierii sunt interesaţi de centre de procesare şi depozite frigorifice
Discuţiile s-au axat pe identificarea unor soluţii reale privind producerea, valorificarea şi procesarea legumelor şi fructelor. ”Scopul principal al acţiunii este acela de a încuraja asocierea producătorilor, înfiinţarea de cooperative agricole, grupuri de producători pentru valorificare eficientă a producţiei realizate şi accesarea mai facilă a fondurilor europene. Vrem să fim sprijiniţi în ceea ce priveşte realizarea unor centre de colectare şi procesare şi depozite frigorifice. Este ceea ce ne ne-am dorit de ani de zile. Dacă munceşti un an şi nu poţi să valorifici, degeaba munceşti. Și cam aşa se întâmplă de ani de zile”, a mai spus primarul Vergică Șovăilă, menţionând că, în decursul anilor, a făcut destule memorii către Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi către preşedintele ţării, dar, din păcate, la timpul respectiv, fără rezultate. ”Acum ne vom zbate, mai ales că acum avem şi sprijinul reprezentanţilor ministerului, în aşa fel încât să putem rezolva această problemă. Este mai bine să dai produsul finit, decât brut, adică să dai tone, maşini întregi de produse. Avem două posibilităţi, la fântâna lui Vasile, cum îi zicem noi, avem 3,5 hectare, prinse în PUG-ul comunei, şi noi putem să facem acolo ceea ce considerăm că este bine pentru comunitate. Avem şi acele hale de la Vinalcool, unde se poate face foarte uşor un centru de primire legume. Numai că noi trebuie să depunem ceva eforturi să înfiinţăm aceste cooperative, asociaţii, tot ceea ce depinde de noi. Apoi vom solicita fonduri şi vom participa şi noi cu o cotă-parte, sunt măsuri pe care le vom lua pe parcurs în aşa fel încât nouă, celor de aici, să ne fie bine. Posibilităţi ar fi, important este să ne asociem în aceste cooperative, altfel ne vom omorî cu mâna noastră”, a punctat edilul comunei Călăraşi.
Oficialii din minister promit sprijin
Reprezentanţii Ministerului Agriculturii le-au explicat agricultorilor că asocierea în grupuri de producători poate să fie o soluţie care le va uşura valorificarea producţiei. „Din câte ştiu eu, zona este cu potenţial de producţie foarte ridicat, în ultima vreme v-aţi specializat şi pe producţia de pepeni. Știu că produsul acesta este vândut foarte dezavantajos pentru dumneavoastră, în timp ce pe piaţa din Bucureşti este foarte scump. Este păcat să nu aveţi şi dumneavoastră un profit mai bun, este păcat să vă mulţumiţi cu un preţ atât de mic, pentru că munca trebuie răsplătită. Cred că este o mare durere să ştii că, până la urmă, nu ieşi în profit, este un ban care nici măcar nu îţi acoperă cheltuielile. Aşa încât haideţi să vedem cum putem să mergem mai departe pentru organizarea dumneavoastră. Să fim cât se poate de apropiaţi cu autorităţile locale, iar noi, cei de la minister, să facem tot ce putem şi să punctăm cât se mai poate în avantajul dumneavoastră. Dacă vă asociaţi cât mai repede, sub formă de cooperativă de producţie sau de grup de producători – sunt mecanisme pentru amândouă formele de organizare – puteţi să accesaţi şi anumite forme de sprijin. Practic, infuzia de fonduri poate să vină în sprijinul dumneavoastră”, le-a spus agricultorilor Cristina Fabian, consilier superior în cadrul Ministerului Agriculturii.
Ce fonduri pot fi atrase de grupurile de producători
Liviu Popescu, consilier în cadrul PNDR, a prezentat măsurile pe care fermierii le pot accesa prin acest program, subliniind, la rândul său, avantajele asocierii. Există chiar o măsură prin care se facilitează înfiinţarea de grupuri de producători. ”Procedura este relativ simplă, se merge la Ministerul Agriculturii şi se obţinerea recunoaşterea, este un dosar care nu este foarte stufos. Și se pot obţine până la 100.000 de euro pe an, timp de 5 ani de la momentul recunoaşterii asociaţiei, suficient timp pentru a o pune în funcţiune. După ce s-a accesat această măsură, se pot accesa alte măsuri pentru construcţia unor spaţii de depozitare, procesare, inclusiv sisteme de irigaţii şi utilaje. Acolo se poate ajunge până la o finanţare de 90%. Sunt şi alte măsuri care vă pot ajuta la partea de comercializare, care oferă până la 100.000 de euro. Vă permite să vă promovaţi pe orice canale, inclusiv poe facebook, la televizor, radio, dar şi să achiziţioneze maşini de distribuţie şi lăzi frigorifice”. Acesta a explicat că există chiar şi o măsură pentru cultura de căpşuni. Cultivatorii sunt sprijiniţi să înfiinţeze sere şi solarii, plantaţii în câmp de căpşuni, şi pot lua bani pentru sisteme de irigaţii, depozitare şi procesare. Se poate ajunge până la 90% bani publici şi 10% banii fermierilor. Luna viitoare, se va lansa încă o măsură, cu o sumă de până la 500.000 de euro, care se va axa pe inovare. ”Puteţi contacta staţiunea de cercetare, se face un parteneriat informal, şi se pot accesa aceşti bani destul de uşor, este o cerere simplă care va avea câteva pagini în care dumneavoastră trebuie să prezentaţi poiectul în mare. Nu este cercetare, ci doar inovare, dar pot fi depuse proiecte pentru fertilizare, de exemplu, finanţarea fiind 100%. Măsurile sunt foarte multe, dar pasul care trebuie făcut ar fi asocierea, constituirea într-o cooperativă care să poată fi recunoscută ca şi grup de producători”, a subliniat consilierul ministerial.
Avantajele asocierii
La rândul său, Florin Constantin, reprezentant al Agenţiei pentru Finanţare a Investiţiilor Rurale (AFIR), a punctat faptul că, în momentul în care un agricultor face un pas către asociere, nu îşi înstrăinează dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care le deţine. ”Când vă hotărâţi să vă asociaţi, să fie clar că nu se pierde dreptul de proprietate, terenul rămâne tot al dumneavoastră. Puteţi să obţineţi un preţ corect pe produs, nu mai pierdeţi timp cu valorificarea produselor pe malul şanţului şi la discreţia tuturor samsarilor. Odată înfiinţată această formă cooperativă, pot primi sprijin pentru înfiinţarea ei şi dezvoltarea ideii de afaceri”, a fost concluzia întâlnirii de ieri la care au participat foarte mulţi agricultori din Călăraşi.
LAURA MOȚÎRLICHE şi RADU ILICEANU
