Într-o discuţie de acum câteva zile, răspunzând unei întrebări a jurnalistului Adrian Ursu, la emisiunea „Ediţie Specială”, de la Antena 3, legată de alocarea prin PNRR, a unor fonduri pentru ONG-uri, Rareş Bogdan, europarlamentar şi prim-vicepreşedinte al PNL, a răspuns afirmativ. Din dialogul purtat rezulta că, la Comisia Europeană, s-au respins două miliarde de euro pentru ONG-uri, fonduri înscrise „probabil” de USR-Plus. Radiografia anomaliei n-a fost dusă până la capăt, însă de ea nu era deloc străin ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea. Şi acum o paranteză: începând cu 2009, legiuitorul israelian a adoptat o serie de măsuri legislative menite a monitoriza şi reduce contribuţile străine la ONG-urile ce funcţionează pe teritoriul statului Israel. Astfel, s-a stabilit un plafon maxim de finanţare din străinătate, iar Legea Transparenţei cere tuturor ONG-urilor să declare la Registrul Asociaţiilor sursele şi sumele de bani strânse. Conform susţinătorilor acestor măsuri legislative, pe teritoriul Israelului –dar numai acolo?- funcţionează numeroase ONG-uri, care subminează securitatea naţională israeliană, finanţate cu fonduri de la guverne sau ONG-uri din UE (Caroline Glick „US Governments Funds Radical Israel NGOs” – 18 februarie 2013). ONG Monitor, un ONG israelian care a beneficiat în 2010 şi 2011 şi de fonduri de la bugetul statului, prin intermediul lui „The Jewish Agency for Israel” dă periodic publicităţii liste cu ONG-uri acuzate de activităţi subversive sau îndoielnice la adresa ţării. Cu alte cuvinte, principiul democratic al libertăţii de exprimare nu poate funcţiona echitabil decât armonizat cu principiul democratic al transparenţei financiare. Într-o lume constuită pe principiul liberei circulaţii a capitalului nu se poate ignora tendinţa convertirii acestuia în ideologie sau influenţă cultural-politică. În 2017, Senatul României a adoptat tacit legea ONG-urilor de utilitate publică, iniţiată de Şerban Nicolae şi Liviu Pleşoianu, conform căreia, pentru creşterea gradului de transparenţă se propunea obligaţia ca ONG-urile să publice semestrial, detaliat, veniturile şi cheltuielile. De asemenea, proiectul introducea un algoritm de finanţare cu fonduri publice în funcţie de obiectul de activitate al organizaţiei non-guvernamentale respective. Camera Deputaţilor era însă forul decizional. Comisia de la Veneţia –informată la repezeală- a desfiinţat legea ONG-urilor iniţiată de cei doi social-democraţi, care paradoxal nu s-au mai regăsit pe listele de candidaţi la alegerile de anul trecut. Modificările făcute de Nicolae şi Pleşianu la legea ONG-urilor au fost criticate şi de experţi din Consiliul Europei pe motivul că încalcă „standardele internaţionale asumate de România”. S-a agitat şi platforma „România 100”, care avea printre fondatori pe europarlamentarul actual Dacian Cioloş. Vocea oengistă a „societăţii civile” trebuia folosită în continuare lucrativ, în principal de… USR-Plus. Ceea ce ni se pare cu adevărat important, pentru consolidarea oricărui regim democratic, adică a unui stat guvernat cu asentimentul şi în folosul cetăţenilor, e problema drepturilor acestuia de a-şi defini termenii propriei existenţe. Într-un fel, lui Cristian Ghinea i s-a dat peste mână la Comisia Europeană. De ce acolo şi nu în ţară? Într-o postare pe Facebook europarlamentarul Corina Creţu relua observaţiile sale asupra Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, menţionând controalele pe care Parlamentul European urmează să le facă asupra planurilor fiecărui stat membru. Dezbaterea consacrată, sub genericul „Dialog pentru redresare şi rezilienţă” urmăreşte să sporească transparenţa acestora. Este şi motivul pentru care Marcel Ciolacu, liderul social-democraţilor cere ca PNRR să fie prezentat în Parlament. România se află printre puţinele state membre, care până în acest moment nu au transmis Comisiei Europene forma definitivă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deşi termenul limită era 30 aprilie a.c.. Guvernul de la Bucureşti a cerut o păsuire până la 1 iunie a.c.. Inutil să mai amintim că ministrul Fondurilor Europene este Cristian Ghinea, legitimat de prestaţia anterioară, în această funcţie.
