După mai bine de zece ani în care a trecut printr-un amplu proces de consolidare, renovare, modernizare a imobilelor Secţiei de Istorie-Arheologie, Laboratorului de Restaurare-Conservare şi Casei Băniei şi de amenajare a expoziţiilor permanente pentru toate cele trei secţii, se poate spune că Muzeul Olteniei este cu adevărat unul la standarde europene.
Ieri, instituţia a deschis spre vizitare şi ultimele spaţii care rămăseseră de amenajat, la etajul clădirii din strada „Madona Dudu” nr. 14: expoziţia permanentă „Oltenia Rediviva”, un periplu istoric ce începe de la marele Ban al Craiovei, Mihai Viteazul, şi se încheie cu decăderea regimului comunist în România, valorificând peste 400 de obiecte de patrimoniu. Astfel, publicul este invitat la Secţia de Istorie-Arheologie într-un circuit expoziţional modern şi interactiv, de aproximativ 1.960 mp, ce prezintă cele mai importante tezaure şi piese de patrimoniu aflate în colecţiile instituţiei muzeale, pentru a cărui amenajare Consiliul Judeţean Dolj a investit aproximativ 800.000 de euro.
Reprezentanţii Muzeului Olteniei se aşteaptă la un aflux de vizitatori chiar de zilele acestea. Și asta pentru că mâine, 20 mai, în intervalul orar 18.00-2.00, accesul în spaţiile expoziţionale este gratuit, în cadrul evenimentului european Noaptea Muzeelor, la toate cele trei secţii – Istorie-Arheologie, Știinţele Naturii şi Etnografie.
Vernisaj chiar de Ziua Internaţională a Muzeelor!
Peste 400 de obiecte de patrimoniu expuse, o suprafaţă de 480 metri pătraţi şi o investiţie de 430.000 euro din bugetul Consiliului Judeţean Dolj – în cifre, astfel s-ar descrie expoziţia permanentă „Oltenia Rediviva”, a cărei amenajare – la etajul Secţiei de Istorie-Arheologie – a început încă din luna octombrie a anului trecut. Ea continuă discursul muzeistic al expoziţiilor „Redescoperă Istoria”, de la parterul clădirii, şi „Oltenia Preistorică”, de la subsol, şi urmăreşte acelaşi concept de interactivitate cu vizitatorii, prin combinaţia de butaforie muzeală, ce redă cât mai fidel atmosfera epocilor istorice prezentate, cu expunerea propriu-zisă a pieselor de patrimoniu cultural.
„Este un moment foarte important în istoria recentă a instituţiei noastre: inaugurăm ultimele grupuri de module expoziţionale de la Secţia de Istorie-Arheologie, o investiţie a Consiliului Judeţean Dolj care s-a desfăşurat pe o perioadă de aproximativ doi ani şi jumătate. Suntem emoţionaţi, dar, în acelaşi timp, şi interesaţi să arătăm noul tip de expoziţie pe care l-am realizat”, a declarat, ieri, la vernisajul care a avut loc chiar de Ziua Internaţională a Muzeelor, Florin Ridiche – managerul Muzeului Olteniei. Acesta a subliniat că imaginea muzeului nu ar fi putut fi schimbată fără sprijinul şi disponibilitatea Consiliului Judeţean Dolj şi i-a mulţumit preşedintelui Ion Prioteasa, de asemenea prezent la eveniment. Nu a lipsit nici primarul interimar Mihail Genoiu, care a apreciat momentul redeschiderii integrale a expoziţiei permanente de la Secţia de Istorie-Arheologie ca fiind unul „deosebit pentru istoria culturală a oraşului” şi a felicitat echipa de muzeografi şi conducerea instituţiei „pentru tot ceea ce aţi făcut pentru istoria Olteniei şi a Craiovei”.
Primul pas – în reşedinţa marelui Ban al Craiovei, Mihai Viteazul
Expoziţia „Oltenia Rediviva” propune publicului 13 crâmpeie de istorie. Vizitatorul păşeşte mai întâi în reşedinţa marelui Ban al Craiovei, Mihai Viteazul, care – aşezat în jilţul domnesc – judecă un litigiu între doi boieri. Evoluţia ulterioară a Craiovei (secolele XVII-XVIII) este ilustrată prin reconstituirea unor faţade de case, prezentarea planului mahalalelor şi chiar prin simularea butaforică a tragicului eveniment al incendierii oraşului Craiova, în anul 1800, de trupele lui Osman Pazvantoglu. Sinteza românească a culturii occidentale şi răsăritene este reflectată prin redarea unui interior de biserică de secol XVIII, unde sunt prezentate cărţi vechi, manuscrise şi obiecte de artă brâncovenească.
Una dintre personalităţile importante ale Olteniei, slugerul Tudor din Vladimirii Gorjului, numit şi Vladimirescu, se regăseşte ca figură istorică distinctă în cadrul expoziţiei, fiind evidenţiat rolul său istoric şi militar extrem de important pentru întreaga zonă a Olteniei. Flinte, puşti şi săbii îşi găsesc locul în acest cadru.
Macheta monumentului independenţei „Asta-i musica ce-mi place!”, punct de atracţie
Sunt redate, de asemenea, informaţii despre reformele lui Al. I. Cuza şi expuse o replică a steagului cu stema Principatelor Unite şi steagul judeţului Dolj (1860). Momentul Unirii Principatelor Române este prezentat prin celebrul tablou „Hora Unirii la Craiova”, opera pictorului Theodor Aman (1831-1891), martor al manifestaţiei populare de bucurie (11 octombrie 1857) în urma deschiderii lucrărilor adunărilor ad-hoc. Evenimentul s-a desfăşurat la lumina torţelor, în faţa Școlii Centrale – actualul Colegiu Naţional „Carol I”. În context sunt prezentate şi obiecte de mobilier din Colecţia „Alexandru şi Aristia Aman”, donaţie a iluştrilor intelectuali craioveni, ce a stat la baza înfiinţării primului muzeu public craiovean.
Macheta monumentului independenţei „Asta-i musica ce-mi place!”, realizată de sculptorul Dumitru Pavelescu Dimo, constituie punctul de atracţie în sala dedicată Războiului de Independenţă al României şi evidenţierii rolului jucat de Oltenia. Atmosfera de luptă este redată atât vizual, prin machete ale unui tun şi soldaţilor pe câmpul de luptă, cât şi sonor. Situată într-o poziţie strategică pe întreaga durată a Războiului de Independenţă, aflată în inima preparativelor de luptă şi în imediata vecinătate a teatrelor de operaţii, Oltenia a fost principala zonă de organizare şi susţinere a efortului pentru cucerirea deplinei statalităţi (1877-1878).
La braţ cu protipendada oraşului, pe Unirii…
În condiţiile în care, la cumpăna secolelor XIX-XX, România şi implicit Oltenia au cunoscut o perioadă de continuă dezvoltare, cunoscută sub denumirea de „La Belle Epoque”, nu putea lipsi reconstituirea Uliţei Mari a Craiovei. Strada Unirii, locul preferat de protipendada oraşului, este reconfigurată prin atmosfera autentică de odinioară, cu personaje consacrate vremii, respectiv doamne purtând rochii vaporoase şi pălării cu boruri largi, domni în costume elegante, plimbându-se pe caldarâmul de piatră şi vizitând vestitele clădiri negustoreşti ale Craiovei: „La lumea elegantă”, „S.R. Iancovici – bijuterie”, „Drogheria Medicinală A. Petculescu & C. Cercel”. Se regăsesc, de asemenea, informaţii despre Parcul Bibescu şi despre zona arhitecturală centrală, cu Palatul Minerva, Palatul Dinu Mihail, Casa Vorvoreanu, Banca Comerţului, străzile Buzeşti ori Lahovary.
Scene de luptă, redate prin diorame cu butaforie muzeală interactivă
Sala expoziţională „Regalitatea României şi Primul Război Mondial” prezintă piese de mobilier impresionante, dar şi tablouri ce au aparţinut Domeniului Regal de la Segarcea. Se adaugă un bust al Regelui Ferdinand I, precum şi o genealogie a familiei regale a României. De asemenea, spaţiul expoziţional este completat cu căşti militare, puşti cu baionete, săbii şi încadrat de diorame cu butaforie muzeală interactivă ce redau scene de luptă din Primul Război Mondial.
Figura marelui diplomat Nicolae Titulescu (1882-1941), ce a marcat, în perioada interbelică, politica externă românească şi europeană, este plasată în atmosfera vremii prin reproducerea interiorului cabinetului său de lucru. În expoziţie se află obiecte personale ale marelui diplomat, dar şi costumul de ceremonie al lui Savel Rădulescu, secretarul său la Liga Naţiunilor. În cadrul seriei expoziţionale, este individualizată personalitatea Marianei Drăgescu, prima femeie pilot din România, în Escadrila Albă – formaţiune de ajutor sanitar aerian, pe frontul de est.
Amplu spaţiu expoziţional dedicat măririi şi decăderii Epocii de Aur
Perioadele istorice specifice colectivizării agriculturii, industrializării României, comunismului, dar şi mărirea şi decăderea Epocii de Aur sunt redate din perspectivă istorică şi documentară, fie că vorbim de formele de manifestare ale cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu, de imensul aparat de propagandă, de diversele constrângeri (sentimentul de opresiune şi teamă colectivă) sau de nivelul de trai scăzut impuse populaţiei (raţionalizări la alimente, combustibil, energie electrică).
Sticle de lapte, Pepsi-Cola şi Cico, carnete de membru de partid, monede şi bancnote, reproduceri din ziarele vremii „Înainte” ori „Scânteia”, fotografii cu Nicolae şi Elena Ceauşescu, costume de pionier se regăsesc în acest spaţiu. La scară redusă, România comunistă este înfăţişată şi printr-un interior de locuinţă la bloc – o sufragerie cu nelipsitul televizor alb-negru pe care îşi găsesc locul mileul croşetat şi peştişorul de sticlă… Periplul expoziţional propus de „Oltenia Rediviva” se încheie cu imagini şi proiecţii video de la Revoluţia din 1989, la Craiova.
***
Expoziţia „Oltenia Rediviva” poate fi vizitată săptămânal, de marţi până duminică, între orele 9.00 şi 17.00. Preţurile biletelor sunt cele practicate în mod obişnuit de muzeu: 5 lei pentru adulţi şi 2,5 lei pentru elevi, studenţi, pensionari.
***
Vizite gratuite în Noaptea Europeană a Muzeelor
Muzeul Olteniei va putea fi vizitat sâmbătă, 20 mai, în intervalul orar 18.00-2.00, în cadrul evenimentului european Noaptea Muzeelor, ediţia a XIII-a, prilej cu care publicul se va bucura de acces gratuit în toate secţiile. Accesibile sunt circuitele muzeale propuse de expoziţiile permanente „Facerea pâinii”, „Ritmurile vieţii” (Secţia de Etnografie – Casa Băniei, strada „Matei Basarab” nr. 16), „Oltenia Terra Fossilis”, „Colecţia de minerale şi roci”, „Condiţiile fizico-geografice şi ecosistemele Olteniei”, „Universul şi sistemul nostru solar – Planetariu” (Secţia de Știinţele Naturii, strada „Popa Șapcă” nr. 8), „Oltenia Preistorică”, „Redescoperă Istoria”, „Oltenia Rediviva” (Secţia de Istorie-Arheologie (strada „Madona Dudu” nr. 14). De asemenea, tot sâmbătă, ora 18.00, la Sediul Secţiei de Istorie-Arheologie va fi vernisată expoziţia „Din istoria Craiovei: Parcul Bibescu”, în cadrul căreia va fi prezentată, în premieră, Medalia de Aur câştigată de proiectul viitorului Parc „Nicolae Romanescu” la Expoziţia Internaţională de la Paris, din 1900.
***
Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj: «Am avut aici o investiţie de 8 milioane de euro, într-o clădire care se învârtea după soare. Dar rămăsese interiorul acestui muzeu cu foarte puţine obiecte puse în valoare, deşi în patrimoniu există peste 160.000. Ne-am întrebat cum să facem ca acest muzeu, care se situează între primele patru-cinci ale României, să poată deveni mai atractiv. Și atunci aproape 1 milion de euro a mai fost investit în câteva etape. Cu siguranţă foarte multă lume a fost în străinătate şi a vizitat muzee. Vă spun că Muzeul Olteniei nu este mai prejos decât acelea! Vă veţi convinge după ce veţi vizita această expoziţie de bază de la Secţia de Istorie-Arheologie. Prin tot ceea ce s-a realizat aici, s-au pus în valoare cele mai valoroase obiecte şi cele mai importante descoperiri aflate în patrimoniul acestui muzeu. Îi invit şi pe craioveni, dar şi societăţile de turism din Craiova, să-şi prezinte mai cu forţă oraşul, iar astfel de obiective să fie cuprinse în circuite de vizitare».
