După luni de aşteptare şi nenumărate amânări, imunizarea cu vaccin hexavalent va fi reluată. Începând cu data de 1 iunie, vor fi livrate către Direcţiile de Sănătate Publică 125.000 doze pentru continuarea activităţii de vaccinare a copiilor eligibili la grupele de vârstă 2-4-11 luni, precum şi pentru recuperarea copiilor care nu au fost vaccinaţi în această perioadă. Medicii de familie trebuie să demareze în următoarea perioadă programarea la vaccinare a copiilor eligibili şi a celor care nu au fost vaccinaţi până în prezent.
Lipsa vaccinurilor se resimte şi în judeţul Dolj, unde în fiecare lună ar trebui imunizaţi aproximativ 1.500 de copii. Vaccinul care asigura protecţia împotriva mai multor boli grave, precum hepatita B, poliomielita sau tusea convulsivă lipseşte de două luni din cabinete şi spitale. Acesta se administrează la vârstele de două, patru şi 11 luni şi a fost disponibil numai pentru o scurtă perioadă, după luni întregi de criză.
Şi, chiar dacă ministerul a anunţat că în toată ţara vor fi distribuite 125.000 de doze de vaccin, este foarte probabil ca din luna iulie să apară din nou probleme, dacă situaţia nu va fi reglementată la timp.
Dolj: în fiecare lună ar trebui vaccinaţi aproximativ 1.500 de copii
Doar 60 la sută dintre copii au fost imunizaţi cu vaccinul hexavalent, în condiţiile în care, de la an la an, scade numărul celor care primesc vaccin şi pentru alte boli.
În judeţul Dolj, în fiecare lună ar trebui vaccinaţi aproximativ 1.500 de copii. Momentan însă, pentru că dozele de hexavalent lipsesc, medicii de familie sunt în aşteptare. Autorităţile au precizat că în momentul în care imunizarea va fi reluată vor fi recuperaţi şi copiii care au rămas nevaccinaţi.
Anul trecut, acoperirea vaccinală în România se păstra sub nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), de 95 la sută, pentru boli precum difterie, tetanos, rujeolă, rubeolă, oreion şi hepatită B, în principal din cauza refuzului vaccinării.
Conform datelor Centrului Naţional de Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile, rata medie de acoperire vaccinală este de 69,4 la sută pentru vaccinul DTP4 (patru doze de vaccin împotriva difteriei, tetanosului şi pertusis), pentru vaccinul contra rubeolei, rujeolei şi oreionului este de 75,4 la sută, iar pentru hepatita B este de 91,3 la sută. Aceleaşi date arată că 30,3 la sută din aceşti copii au fost depistaţi, în 2014, ca fiind incomplet vaccinaţi în raport cu vârsta, în creştere faţă de anul precedent, când procentul era de 26 la sută.
Acoperirea vaccinală în România este în scădere
Limita de siguranţă pentru menţinerea imunităţii de comunitate, cea care îi protejează atât pe copiii nevaccinaţi (sub 1 an), cât şi pe cei mai mari şi nevaccinaţi, este de cel puţin 80% din populaţie vaccinată. Reducerea vaccinării împotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului a dus, în ultimii ani, la două epidemii de rujeolă şi una de rubeolă, România pierzându-şi statutul de ţară care avea tentativa de eliminare a rujeolei de pe teritoriul ei.
Vaccinarea reprezintă metoda cea mai eficientă de combatere şi eliminare a numeroase boli transmisibile. Cu toate acestea, specialiştii consideră că acoperirea vaccinală în România este în scădere. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă efectuarea obligatorie a şapte vaccinuri, pentru difterie, pertusis, tetanos, rujeolă, rubeolă, oreion şi poliomielită , atrăgând atenţia că scăderea imunizării creşte riscul apariţiei de epidemii.
La aceste vaccinuri s-ar putea adăuga cele pentru meningococ, pneumnococ, Haemophilus influenzae, Human Papilloma Virus (HPV), hepatită B şi tuberculoză, în funcţie de posibilităţile ţării respective şi de realităţile din teren.
