Conformitatea, prezentarea, publicitatea şi modul de comercializare a peştelui, preparatelor din peşte preambalate şi conservelor din peşte au făcut obiectul unui amplu program naţional de control întreprins de inspectorii de la Protecţia Consumatorilor. Zeci de tone au fost oprite de la vânzare. Peştele, fie era ieşit din valabilitate, fie era acoperit cu strat gros de gheaţă, de circa un sfert din greutate, ba chiar prezenta urme clare de putrezire. În Dolj, inspectorii au depistat că peştele congelat, importat din Norvegia, nu avea trecut pe etichetă termenul de valabilitate.
Având în vedere consumul tradiţional de peşte, cu ocazia ultimelor sărbători religioase, în perioada 14-22.04.2016 Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a desfăşurat, la nivel naţional, o acţiune tematică de control pentru a verifica modul în care se respectă prevederile legale privind protecţia consumatorilor referitoare la conformitatea, prezentarea, publicitatea şi modul de comercializare a peştelui, preparatelor din peşte preambalate şi conservelor din peşte.
Au fost controlaţi 568 operatori economici, constatându-se abateri la un număr de 374 de la prevederile legale, în vigoare privind protecţia consumatorilor. A fost verificată o cantitate de cca 66 tone de peşte, preparate şi conserve din peşte, din care circa 22 tone (33%) nu îndeplineau prevederile actelor normative în vigoare.
Zeci de tone, oprite de la vânzare
Măsurile dispuse au constat în: oprirea temporară de la comercializare a unei cantităţi de 19,6 tone de peşte, preparate şi conserve din peşte, în valoare de 211.811 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate; oprirea definitivă de la comercializare a 379 kg de peşte, în valoare de 6.536 lei, care erau improprii consumului uman şi care prezentau data durabilităţii minimale depăşită; aplicarea a 387 sancţiuni contravenţionale constând în 237 amenzi contravenţionale însumând 744.000 lei şi 150 avertismente, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.
Plătim gheaţă şi mai puţin peştele propriu-zis
Principalele abateri constatate de inspectorii de la Protecţia Consumatorilor sunt comercializarea produselor în afara datei durabilităţii minimale sau a comercializarii produselor neconforme – cu modificări organoleptice de culoare şi consistenţă, având semne evidente de alterare, produse cu arsuri de congelare şi acumulări de gheaţă în cantitate mare; comercializarea produselor cu ambalaje rupte, deteriorate; diverse sortimente de peşte fiind expuse la comercializare la o temperatura mai mare decât cea recomandată de producător; lipsa informaţiilor obligatorii oferite consumatorilor.
La diferite sortimente de peşte congelat, ambalat (file cod de Atlantic, medalion de somon, file de Merlucius) s-au depistat zone cu arsuri de congelare şi acumulare de gheaţă în ambalaj în cantitate mare. Carasul refrigerat vrac avea şi acesta, în unele magazine, modificari organoleptice – solzi uşor detaşabili de piele, cornee opacifiată, brahnii cu o coloraţie nespecifică maro-violacee şi acumulare de mucus, coaste detaşate de musculatură.
Informaţiile obligatorii despre produs lipsesc
În foarte multe cazuri, angajaţii ANPC au constatat lipsa denumirii şi sediului producătorului sau ale ambalatorului sau distribuitorului înregistrat în Uniunea Europeană – respectiv ale importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România, în cazul produselor provenite din ţări din afara Uniunii Europene, neînscrierea pe etichetă sau ambalaj a metodei de producţie („capturat”… sau „capturat în ape dulci” sau „de crescătorie”) şi/sau a zonei de captură, neînscrierea pe etichetă sau ambalaj a zonei în care produsul a fost capturat sau crescut şi categoria de unealtă de pescuit utilizată la capturarea peştilor, neînscrierea pe etichetă sau ambalaj a zonei în care produsul a fost capturat sau crescut şi categoria de unealtă de pescuit utilizată la capturarea peştilor.
Ce mai contează valabilitatea?!
Inspectorii de la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Cosumatorilor Dolj au raportat că macroul congelat din Norvegia era comercializat, în unele unităţi alimentare, fără a fi menţionat pe etichetă data la care expiră. Oricum, ca şi în alte judeţe, unde conservele de file hering în ulei aveau durabilitatea expirată de 36 de zile la momentul controlului, cu atât mai grav este să pui în vânzare produsele, fără să le ateşti termenul de valabilitate.
De asemenea, potrivit datelor centralizate la nivelul ANPC, un sfert din cantitatea controlată a prezentat abateri de la prevederile legale privind informarea consumatorilor. Au lipsit elementele de informare, datele de la importator nu au fost traduse în limba română, ba chiar s-au utilizat denumiri improprii sau au fost folosite menţiuni menite a induce în eroare consumatorii, de genul – „Extra”!
Reguli alimentare precise, încă din 2011
Inspectorii de la Protecţia Consumatorilor atrag atenţia că, toţi comercianţii trebuie să respecte Regulamentul CE nr. 1169/2011 despre informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare adoptat de Parlamentul şi Consiliul European la 25 octombrie 2011 şi publicat în Jurnalul Oficial al UE în data de 22 noiembrie 2011. Acesta a intrat în vigoare la data de 12 decembrie 2011. Prevederile se aplică tuturor produselor alimentare destinate consumatorilor finali, inclusiv produselor alimentare livrate de societăţile de restauraţie colectivă şi produselor alimentare destinate furnizării către societăţile de restauraţie colectivă.
Apa şi sarea din peşte, ascunse de ochiul publicului
Declaraţia care indică faptul că prezenţa conţinutului de sare se datorează exclusiv prezenţei în mod natural a sodiului poate figura în imediata apropiere a declaraţiei nutriţionale de pe produsele alimentare la care nu s-a adăugat sare, cum ar fi laptele, legumele, carnea şi peştele. În cazul în care s-a adăugat sare în timpul prelucrării sau ca urmare a adăugării unor ingrediente care conţin sare, de exemplu jambon, brânză, măsline, hamsii etc., această declaraţie nu poate fi utilizată. Cantitatea de „sare” menţionată în declaraţia nutriţională obligatorie va fi calculată cu ajutorul formulei: sare = sodiu ×2,5.
Consumatorii nu se aşteaptă ca o cantitate semnificativă de apă să fie prezentă în aceste produse alimentare. Adaosul de apă poate determina o creştere a greutăţii preparatelor din carne/peşte. Prin urmare, dacă s-ar include în denumirea acestor produse alimentare o menţiune privind prezenţa adaosului de apă, atunci i s-ar permite consumatorului să distingă imediat aceste produse alimentare. De aceea, în denumirea produsului alimentar trebuie inclusă o menţiune privind prezenţa adaosului de apă care depăşeşte 5% din greutatea produsului finit în următoarele cazuri: produse pe bază de carne şi preparate din carne care au un aspect de tranşă, ciozvârtă, felie, porţie sau carcasă de carne; produse pescăreşti şi preparate din produse pescăreşti care au un aspect de tranşă, ciozvârtă, felie, porţie sau file sau de produs pescăresc întreg. Responsabilitatea de a determina, de la caz la caz, dacă un produs alimentar îndeplineşte aceste cerinţe le revine, mai întâi, operatorilor din sectorul alimentar şi, ulterior, statelor membre în cadrul activităţilor de control. În această privinţă, modul de prezentare a produsului alimentar trebuie să fie luat în considerare.
