Campanie împotriva traficului de persoane

0
285

În ciuda eforturilor depuse de autorităţi, numărul victimelor traficului de persoane este tot mai mare. O arată cele mai recente date statistice publicate de Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, care relevă o creştere cu 29% a celor care au căzut pradă acestui fenomen. În aceste condiţii, Centrul Parteneriat pentru Egalitate a pornit şi la Craiova o campanie împotriva traficului de persoane. 

Ieri, reprezentanţii Centrului Parteneriat pentru Egalitate au lansat „Speranţe, la vânzare”, o cercetare privind traficul de persoane în vederea exploatării sexuale în România şi Italia. Obiectivul este tocmai acela de a dobândi o mai bună înţelegere a acestui fenomen în special după aderarea României la Uniunea Europeană. Pentru a preveni traficul de persoane, membrii centrului sunt prezenţi astăzi pe esplanada Teatrului Naţional „Marin Sorescu”, unde vor încerca să le povestească craiovenilor o parte din mărturiile persoanelor care au căzut în capcana traficanţilor de persoane. „Cercetarea oferă informaţii despre factorii de vulnerabilitate care cresc riscul de trafic. În multe dintre cazurile la care am avut acces a fost vorba, dincolo de lipsa oportunităţilor economice, de existenţa unor familii disfuncţionale”, a explicat Livia Aninoşanu, director de programe al Centrului Parteneriat pentru Egalitate.

Jumătate din victimele traficului de persoane au fost minore

Conform Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, rezultatele privind situaţia victimelor identificate în primul semestru al anului trecut arată că jumătate din acestea au fost minore. De asemenea, victimele cu vârsta între 14-25 de ani sunt predominant femei exploatate sexual, iar cele cu vârsta între 25-40 de ani sunt predominant bărbaţi exploataţi prin muncă. Aceleaşi date arată că 34% din totalul victimelor identificate au fost exploatate intern, în România. Principalele ţări de destinaţie pentru traficul extern au fost Spania, Germania, Italia, Cehia şi Grecia. Ceea ce este poate surprinzător, în cele mai multe cazuri, recrutarea s-a produs prin relaţie directă cu traficanţii. Aceştia au fost parte a reţelei specifice de „suport” a victimelor, respectiv cunoştinţe, prieteni, vecini şi rude. Cel mai adesea, intrarea în capcana traficanţilor se petrece ca rezultat al unor factori multipli – sociali, familiali sau de context.