Universitatea din Craiova a găzduit, ieri, dezbaterea „România şi Europa. Acumularea decalajelor economice 1500-2010”, organizată de Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor” al Academiei Române – Grupul de Istorie Culturală (GRISCU), Facultatea de Ştiinţe Sociale a Universităţii din Craiova – Catedra de Istorie şi Societatea de Ştiinţe Istorice – Filiala Dolj. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa autorului cărţii cu acelaşi titlu, editată la „Polirom”, prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, precum şi de participarea mai multor membri ai corpului universitar şi academic craiovean, reprezentanţi ai administraţiei şi mediului financiar local şi studenţi ai facultăţilor din Craiova.
Cartea anului 2010, în opinia multora, şi baza dezbaterii de ieri, de la Craiova, lucrarea semnată de istoricul Bogdan Murgescu reconstituie firul istoric al acumulării decalajelor economice în ţările europene, începând cu anul 1500 până la ora actuală, şi analizează comparativ parcursul a trei ţări – Danemarca, Irlanda şi Serbia, care, în urmă cu cinci secole, înregistrau aproximativ acelaşi nivel de dezvoltare ca şi ansamblul teritoriilor româneşti, dar care au avut o evoluţie diferită. După cum însuşi autorul mărturiseşte, cartea porneşte de la o serie de întrebări de actualitate în societatea românească. “Pornind de la constatarea tot mai multor economişti, istorici, sociologi şi politologi că <<istoria contează>>, mi-am propus să răspund la câteva întrebări: cum s-a ajuns la decalajele de dezvoltare existente în Europa de astăzi? Când s-au acumulat deosebirile de nivel economic dintre România şi celelalte ţări europene? Au existat momente când a fost posibilă depăşirea stării de subdezvoltare? De ce au eşuat aceste încercări? Au avut loc încercări comparabile în alte ţări europene? Au reuşit ele? De ce? Cum? În ce fel poate experienţa istorică să ajute la elaborare aunor politici eficiente în ziua de astăzi?”, a declarat prof. univ. dr. Bogdan Murgescu. În demersul de a căuta răspunsuri, autorul identifică momentele de răscruce din istoria naţională în contextul schimbărilor produse la nivel european, greşelile care au făcut ca nivelul de dezvoltare al ţării să stagneze şi alternativele existente pentru ca România să depăşească subdezvoltarea şi să intre în rândul ţărilor prospere. Reconstituirea şi reanalizarea trecutului istoric şi economic constituie o preocupare majoră a autorului, care, plecând de la “ceea ce se crede că se ştie despre istoria economică a României”, formulează rezultatul propriilor cercetări şi analize. Prin prisma bazei informative consistente şi a problematicii complexe pe care o tratează cu maximă rigoare, cartea de istorie economică îşi însuşeşte, pe bună dreptate, caracterul de document şi statutul de referinţă în domeniu. Ea se recomandă lecturii, dar şi reflecţiei, în mediul universitar şi nu numai. Deloc paradoxal, deşi lucrarea, o adevărată “obsesie a decalajelor economice”, a apărut, încă de anul trecut, la editura “Polirom”, în colecţia “Historia”, coordonată de Mihai Răzvan Ungureanu, nu era cunoscută între cei prezenţi la eveniment încât întrebările au avut un caracter diletant, adiacent problematicii complexe, asupra căreia autorul s-a aplecat aproape 12 ani, cum mărturiseşte în introducere. Ca o paranteză, cotidianul nostru, “Cuvântul libertăţii” a valorificat, cu trimitere, unele tabele, aparţinând cercetătorului Victor Axenciuc, inserate în carte, privind unele domenii economice, încă de anul trecut.
