Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis vineri 17 martie a.c. un mandat de arest contra preşedintelui rus Vladimir Putin, pentru responsabilitaea sa în crimele de război din Ucraina. Decizia se bazează pe „deportarea de mii de copii ucrainieni în Rusia”, după debutul conflictului, ceea ce constituie „crimă de război”. Un mandat de arest a fost emis şi pe numele comisarului rus pentru drepturile copiilor, Maria Lvova Belova. Moscova a reacţionat prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peşkov: „Rusia nu recunoaştele competenţele CPI din punct de vedere juridic aşa că deciziile sunt nule şi neavenite”. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev pe Twitter, în prezent numărul doi în Consiliul de securitate al ţării, a comparat mandatele de arest ale CPI contra lui Vladimir Putin şi comisarului pentru drepturile copilului, cu… hârtie de toaletă. Şefa canalului RT, Margareta Simonian, braţul propagandei de la Kremlin, la rândul său a scris pe Twitter că vrea să vadă ţara care va încerca să-l aresteze pe Vladimir Putin, în virtutea deciziei CPI de la Haga: „8 minute, mai mult sau mai puţin durează zborul unei rachete până în capitala respectivă”. Preşedintele Dumei de stat, Vlasheslav Volodin a etichetat Occidentul ca isteric întrucât documentul Tribunalului de la Haga nu se aplică Rusiei. Potrivit administraţiei prezidenţiale decizia Curţii Penale Internaţionale vizază „demoralizarea şi divizarea elitei ruse”. Procurorul şef al CPI Karim Khan britanic de origine a declarat pentru BBC că mandatul a fost emis în urma dovezilor, a votului şi a declaraţiilor făcute de părţi. Preşedintele Rusiei este acuzat de deportarea de copii ucrainieni în Rusia, copii aflaţi în orfelinatele din Doneţk, pentru a-i pune în deplină securitate. Organism recunoscut de 123 de ţări, printre care şi România, Curtea Penală Internaţională nu este recunoscută de SUA, Rusia, Israel şi alte ţări, întrucât jurisdicţia ei nu se poate extinde.
