„Rolul presei locale în viaţa comunităţii craiovene” a fost punctul de plecare pentru o discuţie liberă şi deosebit de incitantă despre jurnalism, în general, şi jurnalismul din Craiova, îndeosebi. După mult timp, la aceeaşi masă s-au regăsit reprezentanţi ai presei scrise, TV şi presei online, care au vorbit deschis despre problemele pe care le întâmpină media de azi – urgenţa fiind o luptă nemeritată şi inadecvată pentru supravieţuire, din punct de vedere financiar –, dar şi despre calităţile pe care şi le păstrează, totuşi, media locală. Pe care Mircea Canţăr, condeiul care se distinge şi contează în peisajul presei locale, a diagnosticat-o ca „o presă deja matură, cu experienţă”. Ajuns la numărul 8.000, „Cuvântul Libertăţii” a fost salutat de colegii din presă, de colaboratorii din mediul academic şi, sperăm noi, i-a ambiţionat şi mai mult pe tinerii studenţi la Jurnalism.
Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” şi Universitatea din Craiova – Facultatea de Litere, specializarea Jurnalism, au organizat, ieri, masa rotundă cu tema „Rolul presei locale în viaţa comunităţii craiovene”, eveniment care şi-a propus să marchează apariţia numărului 8.000 al ziarului „Cuvântul Libertăţii”.
Masa rotundă a avut loc la sediul bibliotecii, în spaţiul American Corner, şi i-a avut ca moderatori pe profesorii Xenia Negrea şi Mihai Ghiţulescu. Întâlnirea s-a bucurat de prezenţa distinşilor profesori universitari George Popescu, Vladimir Osiac şi Sorin Damean, a prof. univ. dr. av. Ion Turculeanu, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Barourilor din România.
În sală s-au aflat studenţii de la Facultatea de Litere, specializarea Jurnalism, care şi-au luat notiţe, ca nişte adevăraţi jurnalişti în devenire, şi au pus întrebări care i-au provocat într-atât pe invitaţi încât, spre final, răspunsurile se întretăiau, venind din mai multe părţi deodată.
Însă cea mai plăcută surpriză a venit din partea colegilor din presă care au răspuns invitaţiei lansate la un dialog despre presă şi drumul pe care-l străbat ziarele în aceste vremuri. Au fost prezenţi jurnaliştii Mihai Firică, Anca Vinţeanu – redactor-şef Lupa, Tibi Muşuroi – TVR Craiova şi Cornel Mihai Ungureanu.
Mircea Canţăr: „Presa craioveană este o presă deja matură”
Mircea Canţăr, redactorul-şef al cotidianului „Cuvântul Libertăţii”, a remarcat, de la bun început, faptul că ziariştii comunică foarte puţin între ei şi şi-a exprimat părerea că ar fi potrivit ca, din când în când, să se organizeze mai multe întâlniri de acest gen, pentru a fi prilejuri de discuţie între colegii de breaslă.
«Presa din perioada interbelică era mai bine organizată decât este în momentul de faţă. Cea de astăzi este extrem de diversificată, are şi conţinut, substanţă, dar şi chinuri, şi momente mai de detaşare. Ce-i cu presa noastră craioveană? Este o presă deja matură, cu experienţă, care are vocaţie democratică. Și este foarte important de precizat acest lucru, noi, „Cuvântul Libertăţii”, ne asumăm această vocaţie de a fi unul dintre stâlpii democraţiei pe acest meleag. Nu suntem noi cei mai buni, nu dăm noi ora exactă în presa craioveană – chiar dacă avem astăzi un eveniment. Evenimentul ne-a impulsionat să ne întâlnim şi să schimbăm câteva vorbe despre ce este cu noi, ce este cu presa, unde se găseşte ea, dacă răspunde la toate solicitările populaţiei, craiovenilor, doljenilor, oltenilor. Este o presă racordată la spiritul european? Sunt foarte multe întrebări de această factură şi cred că suntem capabili să încercăm să dăm răspunsuri cât mai adecvate la fiecare dintre aceste interogaţii. Oricum, părerea mea personală, ca unul dintre bătrânii presei craiovene, este că presa craioveană are reprezentativitate şi nu se poate jena, ruşina într-o competiţie imaginară cu presa din ale zone ale ţării», a fost analiza la cald a redactorului-şef Mircea Canţăr.
„Și democraţia, într-o ţară săracă, are o mare problemă”
O problemă generală a presei, care a fost semnalată de toţi reprezentanţii din presa craioveană, a fost aspectul financiar de care se lovesc atât ziarele, cât şi televiziunile. Mircea Canţăr a tras un semnal de alarmă spunând că presa ar fi mult mai teafără dacă ar avea rezolvată problema financiară, iar într-o ţară în care presa e sănătoasă şi democraţia este în mare câştig.
„Ceea ce defineşte presa, în general, este nesiguranţa zilei de mâine. Cu asta ne confruntăm cei din presa scrisă şi cred că nici cei din presa vorbită nu o duc mai fericit. Cred că presa a fost mereu ameţită de promisiuni politicianiste, niciodată duse la capăt, niciodată duse la împlinire. Uitaţi-vă cum au dispărut toate punctele de desfacere a presei din Craiova, cu rost şi fără rost. Punctele de desfacere a cărţii sunt foarte puţine, le numărăm pe degetele de la o singură mână. Atât timp cât piaţa de publicitate s-a redus, nu putem să vorbim despre o presă teafără, sănătoasă. De altfel şi democraţia, într-o ţară săracă, este o mare problemă. Ce se întâmplă în Ucraina, unde democraţia şi economia sunt schiloade, şi presa e schiloadă”, a argumentat Mircea Canţăr, recunoscut pentru condeiul său „vitriolant” de cele mai multe ori, dar şi pentru ascuţimea analizelor pe care le regăsiţi zilnic în „Insidiile” din „Cuvântul Libertăţii”.
„Nu putem să vorbim de libertatea presei cât suntem încă săraci”
Mihai Firică, un jurnalist cu experienţă, a pus şi el problema slabei finanţări a presei, problemă care loveşte într-o calitate esenţială a media: libertatea de exprimare. „Nu putem să vorbim de libertatea presei cât suntem încă săraci. Nu avem capacitatea să investim în echipament, în echipe de jurnalişti onest plătiţi, nu ştim să îmbinăm mediul online cu mediul audio-vizual, ca să nu mai vorbesc de presa tipărită. Încă mai avem nevoie să facem paşi coerenţi în direcţia profesionalizării”.
Jurnalistul Mihai Firică a vorbit şi despre schimbările care se produc în interiorul breslei, referindu-se la trecerea de la formatul print la apariţiile online ale multor ziare. „Se trece de la formatul acesta printat al publicaţiilor către zona de online. Pasul acesta mi l-am imaginat a fi mult mai scurt, mult mai simplu de făcut, dar este, din păcate, un maraton din care am făcut abia primii paşi fără a putea înlocui această substanţialitate a presei scrise. Eu sunt un jurnalist format la şcoala presei scrise”, a mărturisit jurnalistul craiovean.
Compromisurile presei
Tibi Muşuroi, jurnalist TVR Craiova, a fost de părere că presa, indiferent de problemele cu care se confruntă, trebuie să rămână pe poziţie, păstrându-şi rolul de a informa corect, dar şi de a apăra democraţia. „Presa trebuie să rămână bine definită în spaţiul ei. Consider că suntem chiar câinii de pază ai democraţiei. Rolul presei este de a informa, dar şi de a critica şi cred că reprezentăm centrul vital al vieţii sociale prin activitatea pe care o depunem în fiecare zi. Cel puţin TVR, prin Studioul Teritorial Craiova, îşi îndeplineşte cu succes rolul de post public de televiziune. Avem în permanenţă în atenţie interesul public”, a spus jurnalistul Tibi Muşuroi.
Totodată, jurnalistul TVR Craiova a admis că există o slabă finanţare a presei în general, dar că ea trebuie să se ridice dincolo de interesele „meschine” pe care le au politicienii în spaţiul public.
Cu mult entuziasm, Anca Vinţeanu, redactor-şef la ziarul online „Lupa”, a vorbit despre chemarea şi atracţia pe care orice ziarist începător trebuie să le aibă pentru a porni pe acest drum al presei, exemplificând cu propria experienţă pe care a început-o cu 17 ani în urmă. Jurnalistul Lupa nu a ocolit nici problema financiară pe care şi-o pun atât ziarele, cât şi onlinele, recunoscând că, din acest punct de vedere, presa este nevoită şi la unele„compromisuri” pentru a asigura salariile oamenilor din redacţie şi continuitatea publicaţiei.
Prof. univ. dr. Ion Turculeanu: „Presa trebuie să păzească această democraţie fragilă”
Volubil şi deschis la nou şi informaţie, prof. av. Ion Turculeanu a recunoscut că redacţia „Cuvântul Libertăţii” este un mediu care îl încarcă întotdeauna cu energie pozitivă. „Vă mărturisesc că citesc ziarul, citesc tableta lui Mircea Canţăr în fiecare zi şi nu sunt întotdeauna de acord. Și aşa este bine, acest lucru duce la întărirea prieteniei noastre. Oamenii aşteaptă de la mass-media această informaţie fără de care nu ar şti ce se întâmplă în oraş”, a mărturisit Ion Turculeanu, un reputat avocat al urbei, fost decan al Baroului Dolj.
«Dacă presa este independentă, atunci ea poate să păzească această democraţie fragilă, care nu are un mers aidoma unui tren de mare viteză, ci a unui vehicul de la noi, care derapează foarte des. Rolul presei în acest moment este unul foarte, foarte important. „Cuvântul Libertăţii”, în peisajul acesta, parcă are un nume predestinat, este un ziar liber care ne aduce la cunoştinţă ceea ce ne interesează pe noi, fiindcă ziarul local are această misiune de a ne spune ce se întâmplă în oraşul nostru. Datorită demersurilor acestui ziar, undeva, la ieşirea din Craiova, s-a schimbat un semn de circulaţie, este un lucru foarte important pentru că acolo şi-au pierdut mulţi permisele», a mai spus Ion Turculeanu, şi nu avem decât să-i mulţumim încă o dată pentru cuvintele frumoase, despre care ştim că sunt rostite, ca întotdeauna în cazul dânsului, din convingere.
Prof. univ. dr. George Popescu: „Am plonjat într-un capitalism fără plase de siguranţă”
Prof. univ. dr. George Popescu, unul dintre formatorii presei locale, a subliniat că ziarul „Cuvântul Libertăţii” are două merite incontestabile: „deschiderea către instituţiile publice şi, mai ales, către instituţiile culturale şi mediul academic” şi „grija pentru acurateţea lingvistică, a limbii române”.
Profesorul George Popescu, el însuşi publicist-comentator în paginile cotidianului „Cuvântul Libertăţii”, a semnalat totuşi problema viitorului media. „Opinia mea este că noi suntem deja intraţi într-o nouă paradigmă, o paradigmă internaută, care, pe baza unor profeţii ale unor mari cărturari din secolul trecut, este posibil să conducă la o mutaţie antropologică, la o restructurare a unei individualităţi”, referirea fiind la tehnologizarea excesivă a informaţiei şi a mediilor de comunicare.
«Noi am plonjat într-un capitalism fără plase de siguranţă, cu o euforie nenorocită, şi nimeni nu mai are curajul azi să spună că este foarte dificil, aproape imposibil, să poţi continua un demers jurnalistic în condiţii de capitalism sălbatic, în condiţii de tot felul de piedici. Nu ştiu ce se va întâmpla, dar cred că ziarul „Cuvântul Libertăţii” şi-a cucerit deja o reputaţie şi un public online – şi este semnul că există speranţă şi în această privinţă – şi să sperăm că nu se va renunţa atât de repede la varianta print, tradiţională. Umberto Eco îşi consilia nepoţii să nu uite să scrie de mână, să facă exerciţii pentru a scrie de mână», a concluzionat George Popescu, care deţine expertiza în literatura italiană.
Prof. univ. dr. Sorin Damean: „Editorialul lipseşte, din nefericire”
Prof. univ. dr. Sorin Damean a făcut o comparaţie între presa scrisă din secolul al XIX-lea şi cea actuală pentru a scoate în evidenţă că editorialul, articolele de analiză care dau substanţa unui ziar lipsesc. „Am avut şi şansa extraordinară de a vedea ce a însemnat presa scrisă în secolul al XIX-lea, pentru că subiectul meu cu predilecţie este societatea de la vremea respectivă. Am rămas uimit de cât de bine se scria în vremea respectivă. Editorialul lipseşte, din nefericire. În presa locală doar domnul Mircea Canţăr mai scrie, pe care mărturisesc, domnule profesor, întotdeauna primul lucru este să-l citesc ca să vedem ce subiect mai este abordat”, a spus prof Sorin Damean.
Presa are rolul de informare, dar şi de analiză în egală măsură, în opinia acestuia. „Vedem o ştire de actualitate care este preluată de toată presa locală, cu foarte mici modificări. Eu cred că aici trebuie mers un pic mai mult şi, de aceea, e nevoie de studii de specialitate. E greu să faci un articol de analiză, îţi trebuie multă experienţă, să cunoşti foarte bine subiectul”, este de părere Sorin Damean.
Prof. univ. dr. Vladimir Osiac a mărturisit că şi domnia sa este sunt un cititor fidel al acestui ziar. „Am vrut să văd direct şi tânărul colectiv condus cu atâta abilitate de directorul Mircea Canţăr, pe care îmi amintesc că l-am cunoscut la sfârşitul anilor ’60. Era un tânăr dinamic, vivace, cu multă personalitate, era foarte vehement, avea puncte de vedere contradictorii. Mi-a plăcut întotdeauna cum scrie, are talent înnăscut, dar depune multă muncă şi are erudiţie. Nu am ştiut niciodată, este critic literar, istoric literar, politolog, analist, eu cred că este de toate. Acele comentarii în puţine ziare din ţară le găsiţi”, a mărturisit prof. univ. dr. Vladimir Osiac, invitându-i pe studenţii de la Jurnalism să citească paginile „Cuvântului Libertăţii”.
