Muzeul de Artă Craiova poate fi vizitat gratuit astăzi, între orele 10.00 şi 17.00, inclusiv Cabinetul Brâncuşi, unde publicul va beneficia şi de ghidaj, de la orele 11.00, 12.00, 14.00, 15.00 şi 16.00. Tot aici au loc proiecţii cu operele reprezentative ale artistului, însoţite de cuvintele acestuia. Evenimentele sunt dedicate de instituţia craioveană Zilei Naţionale „Constantin Brâncuşi” şi împlinirii a 140 de ani de la naşterea marelui sculptor (1876-1957), care a revoluţionat limbajul şi viziunea în arta secolului trecut, prefigurând în acest fel modernismul.
„Brâncuşi şi-a iubit sculpturile ca pe sine însuşi, ca pe sinele pe care dorea să-l arate lumii. O parte din el se află la Muzeul de Artă din Craiova. Veniţi să-l sărbătorim de ziua lui de naştere!”, este invitaţia lansată de reprezentanţii instituţiei, care mai precizează că programările pentru grupuri se fac la numărul de telefon 0251.412.342. Potrivit acestora, „colecţia Brâncuşi de la Craiova reflectă perioada de început, când artistul îşi conturează traseul de la un figurativ comun în epocă, până la momentul de apogeu, în care concepţiile sale estetice depăşesc contemporaneitatea, impunând arta modernă”.
La Muzeul de Artă sunt expuse şase opere ale lui Constantin Brâncuşi. Este vorba despre „Vitellius” (ghips, 1898) – executată în perioada studenţiei la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, fiind considerată prima sa lucrare muzeală. „Orgoliu” (1905) este prima sculptură turnată în bronz la Paris şi se evidenţiază ca o etapă de eliberare din figurativismul specific perioadei. Li se alătură „Cap de copil” (1906), „Fragment de tors” (marmură, 1909-1910) şi „Sărutul” (1907), aceasta din urmă executată din piatră de Marna în tehnica „tăietură directă” şi fiind considerată prima sculptură modernă din lume. În fine, „Domnişoara Pogany”, care a devenit cunoscută după ce artistul a prezentat în 1913 varianta în ghips la Armory Show New-York, stârnind reacţii dintre cele mai controversate. Muzeul din Craiova deţine o copie după prima variantă a acestei faimoase sculpturi.
Tot la Craiova se află „Ecorşeul” (1902-1903), aparţinând, de asemenea, perioada studenţiei la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, varianta de la Muzeul de Artă fiind exemplarul cel mai bine păstrat din cele cinci existente. Instituţia mai are în patrimoniu câteva obiecte care au aparţinut marelui sculptor: aparat de fotografiat, creion, cutie scrisoare, precum şi un scaun colţar ce datează din anii studiilor la Școala de Arte şi Meserii, fiind una dintre puţinele lucrări artizanale din creaţia sa.
