Diagnosticarea rapidă şi un tratament corect al tuberculozei sunt obiectivele unui program de îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei din România, care a primit o suplimentare de fonduri în valoare de peste 10 milioane de euro din partea Guvernului Norvegiei. Prin acest proiect se vor dezvolta opt laboratoare de referinţă, o mie de pacienţi vor primi tratament complet, conform recomandărilor internaţionale, 2.500 de pacienţi vor fi sprijiniţi în tratamentul ambulatoriu, prin tratament supravegheat şi suport social în vederea creşterii aderenţei la tratament.
Tot în cadrul acestui program, 10.000 persoane vor fi informate cu privire la transmiterea, prevenirea, simptomele TB şi accesul la asistenţă medicală primară, iar 600 de persoane din reţeaua naţională de TB vor beneficia de un curs de formare în managementul medicamentelor, controlul infecţiei şi supravegherea TB. Totodată, 2.000 de lămpi UV vor fi achiziţionate pentru unităţile TB, iar baza naţională de colectare a datelor TB va fi actualizată.
Costuri mai mari, dacă tratamentul nu este corect administrat
Potrivit specialiştilor, schema incorectă de stabilire şi administrare a medicamentelor antituberculoase, precum şi întreruperea tratamentului pot duce la dezvoltarea rezistenţei la medicamente. Tratamentele standard anti-TB sunt întrebuinţate de câteva zeci de ani, prin urmare rezistenţa la medicamente creşte. Tratamentul este unul de durată, între 24-36 de luni. Din punct de vedere bacteriologic, se negativează de la opt luni, de când pacientul scapă de medicaţie injectabilă. Se trece, apoi, la faza de consolidare, dar, dacă nu se duce la bun sfârşit acest tratament, pacientul se pot repozitiva şi este nevoie de reluarea medicaţiei de la capăt. Eşecurile în astfel de cazuri sunt foarte multe. Circa 35% sunt în situaţia de a rămâne pozitivi din cauza absenţei unora dintre medicamente.
În plus, costurile cresc de zece ori, întrucât medicamentele sunt mai puţin eficiente, mult mai scumpe iar tratamentul poate să dureze şi doi ani. În aceste condiţii, specialiştii spun că pentru bolnavii de tuberculoză care refuză să facă tratamentul ar trebui poate să se introducă o serie de măsuri care să-i oblige să urmeze medicaţia la timp şi în mod corect, adică sub supravegherea medicului.
TBC, o problemă de sănătate publică
Tuberculoza continuă să fie o problemă de sănătate publică, iar Doljul nu face excepţie. Chiar dacă numărul de îmbolnăviri a mai scăzut în ultimii ani, judeţul rămâne printre primele în ţară în privinţa incidenţei cazurilor de TBC.
În Dolj, la sfârşitul anului 2013, se aflau în evidenţă 987 de bolnavi din care 647 cazuri noi. 54 de persoane au murit din cauza acestei boli. În privinţa ratei de incidenţă în judeţul Dolj, aceasta a scăzut de la 165 de cazuri la suta de mii în anul 2008, la 113 cazuri în 2013. Cu toate acestea, Oltenia rămâne pe primul loc din punct de vedere al numărului de pacienţi cu TBC. Specialiştii spun că un motiv de îngrijorare în ultimul timp îl reprezintă creşterea numărului de îmbolnăviri în rândul tinerilor şi adolescenţilor.
România ocupă, de altfel, locul cinci în Europa ca valoare a incidenţei tuberculozei, fiind de 2,5 ori mai mare decât media europeană şi de 6,7 ori decât Uniunea Europeană. De altfel, rămânem ţara din UE cu cele mai multe cazuri de tuberculoză: peste 34.000 (în 2013), dintre care 1.500 cazuri de tuberculoză multidrog-rezistentă. Aproximativ 1.200 bolnavi mor în fiecare an.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, numărul îmbolnăvirilor de tuberculoză provocate de tulpini ale bacilului Koch rezistente la tratamentele standard cu antibiotice se menţine la un nivel de criză, fiind semnalate numeroase noi cazuri în cursul anului trecut, iar diferite forme ale acestei boli au ucis în 2013 aproximativ 1,5 milioane de oameni. Mai mult decât atât, îmbolnăvirile de tuberculoză extensiv-rezistentă (XDR-TB), care este cea mai dificil de tratat şi cea mai costisitoare de tratat formă de tuberculoză (depăşind chiar şi variantele de tuberculoză multi-drog rezistentă – MDR-TB), au fost semnalate în 100 de ţări.
