Hanuka este o sărbătoare care durează 8 zile şi este stabilită în fiecare an în alt interval, după calendarul biblic. De obicei, este ţinută în luna decembrie şi de multe ori se suprapune cu sărbătoarea creştină a Naşterii. De Hanuka, evreii cinstesc rededicarea Templului din Ierusalim, în urma victoriei revoltei conduse de frații Macabei asupra monarhiei seleucide din Siria, care încerca să distrugă religia evreiască și să elenizeze popoarele de sub dominația sa.
Principalele evenimente asociate cu Hanuka s-au desfășurat între 165-163 î.e.n. În timpul Hanuka, cunoscută şi ca Festivalul Luminii, sunt aprinse lumânările aşezate într-un candelabru cu 8 braţe, numit Menora. Anul acesta, prima zi a sărbătorii a început astăzi, 8 decembrie. Și ultima zi va fi 26 decembrie a.c Academicianul Corneliu Sabetay, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Craiova, ne-a explicat care este semnificaţia istorică şi religioasă a acestei mari sărbători evreieşti și a vorbit, totodată, și despre situția geopolitică actuală și despre Războiul din Ucraina. Tot la inițiativa prof.univ.dr Corneliu Sabetay, fiecare lumânărică din candelabru a fost aprinsă de câte un membru al comunității evreiești din Craiova, dar și de un musafir, care a dorit să se alăture acestei sărbători evreiești.
Anul acesta, Sărbătoarea de Hanuka 5783 se va desfăşura în intervalul de timp 08-26 decembrie a.c. “Din punct de vedere istoric, ne putem aduce aminte de evenimentele care s-au petrecut în urmă cu peste 2000 de ani, când în urma unei dispute militare între macabei şi seleucizi s-a petrecut o minune care a constat în faptul că în Templul din Ierusalim s-a găsit un ulcior cu ulei, care în loc să ardă o zi, a ars opt zile. Această minune a constituit şi constituie pe mai departe cheia acestor sărbători, ştiindu-se bine că sărbătorile evreieşti nu preamăresc faptele militare, victoriile militare şi numai minunea care s-a arătat cu ocazia acestor. Minunea care s-a petrecut de Hanuka este aceea că, uleiul sfinţit găsit de militarii macabei în Templul pângărit din Ierusalim a ars opt zile, în loc de una”, a explicat prof.univ.dr Corneliu Sabetay, care a strâns în jurul său, la Sinagoga din Craiovia, toți evreii, dar și prietenii și colaboratori fideli.
Pe parcursul celor opt zile de Hanuka, întreaga familia se reunește pentru a sărbători împreună cu mâncare tradițională și într-o casă decorată tipic festivalului. Sfeșnicul Hanuka este cel mai cunoscut simbol al acestei sărbători și o parte extrem de importantă a festivalului. Sfeșnicul are opt suporturi pentru lumânări, iar în fiecare zi o lumină este aprinsă, astfel încât, în ultima seară să fie aprinse toate cele opt lumânări.
Printre mâncărurile tradiționale se numără și gogoșile prăjite în ulei, clătitele de cartofi, chifteluțele făcute din cartofi și aplatizate și tot felul de salate. Așadar, Hanuka mai este denumită şi “Sărbătoarea Gogoşilor” și anume, să se pregătească gogoși, care sunt întotdeauna unu deliciu al tuturor celor care participă la aceste ceremoniale. Aceste gogoși fiind umplute cu diferite dulcețuri, cu ciocolată și care sunt întotdeuna apreciate. Tot de Hanuca se fac daruri la copii și vârstnici.
Comunitatea evreilor din Craiova nu este o comunitate foarte mare, dar este extrem de inimoasă și unită, iar liantul este chiar președintele comunității, acad. Corneliu Sabetay, care de fiecare dată strânge oameni în jurul său și îi dă sărbătorii de Hanuka o semnificație cu totul aparte.
