Ordonanţa privind migraţia aleşilor locali, declarată neconstituţională de CCR

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, ieri, că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) 55/2014 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională, fiind admisă astfel sesizarea parlamentarilor PNL. Surse din cadrul Curţii Constituţionale au declarat pentru Mediafax că, pentru a pune în acord legea declarată neconstituţională cu decizia CCR va trebui ca Parlamentul să dea o lege de respingere a OUG 55/2014. Totodată, sursele citate au precizat că Parlamentul va trebui să reglementeze, prin legea de respingere, şi măsurile cu privire la efectele juridice produse în perioada în care OUG 55/2014 a fost aplicabilă, respectiv ce se va întâmpla cu mandatele aleşilor locali care au migrat la alte partide. Decizia CCR este general obligatorie şi va fi publicată în Monitorul Oficial, urmând ca judecătorii constituţionali să motiveze hotărârea. Deputaţii PNL arătau, în sesizarea trimisă CCR, că OUG 55/2014 este neconstituţională pentru că a reglementat în cazul instituţiilor fundamentale ale statului, cum este cazul administraţiei locale şi partidelor politice, lucru interzis de Constituţie. De asemenea, în sesizare s-a făcut referire la o serie de decizii anterioare ale Curţii privind interzicerea traseismului politic al aleşilor locali, dar şi la faptul că OUG 55 a fost adoptată în materia drepturilor electorale, lucru de asemenea interzis de legea fundamentală. Deputatul PNL Teodor Nicolescu arăta în 10 decembrie, când a anunţat că a fost sesizat CCR, că cei care au redactat OUG 55 „au mentalitate de baroni”. Deputatul PNL a menţionat că OUG 55/2014 prevede măsuri aplicabile doar pentru o anumită situaţie pe o perioadă limitată, ceea ce ar intra în contradicţie cu decizii ale CCR care precizează că „legea trebuie să aibă un caracter general şi nu unul discriminatoriu”. Proiectul de lege de aprobare a OUG 55, care a permis migraţia aleşilor locali pentru 45 de zile fără ca aceştia să-şi piardă mandatul, a fost adoptat în 9 decembrie de plenul Senatului, fiind înregistrate 86 de voturi „pentru”, 36 „împotrivă” şi 6 abţineri. Aleşii locali au putut opta pentru un partid până pe 17 octombrie.