Fronda lui Zelenski poate supăra NATO şi Washingtonul!

Contrazicând cu tenacitate, dar fără argumente concrete, NATO şi Washingtonul, care creditează teza unei rachete de apărare ucrainiană, capabilă a fi atins teritoriul polonez (satul Przewodow, unde a ucis două persoane) preşedintele Volodimir Zelenski rămâne încredinţat că racheta respectivă a aprţinut armatei ruse. La televiziunea kieveană, Volodimir Zelenski a reiterat miercuri seara că „nu are nici o îndoială, racheta n-a fost a noastră(…) şi a fost rusă, conform rapoartelor militare”. El a afirmat că nu a primit nici o probă la ipoteza unui proiectil ucrainian, menit să abată rachetele ruse lansate asupra teritoriului ţării sale, în cursul atacului masiv. Kievul doreşte să facă parte dintr-un grup de anchetă internaţional asupra acestui incident. De altfel, o echipă de anchetatori polonezi şi americani expertizează locul exploziei, care se află la 6 km de frontieră. Volodimir Zelenski forţează, de fapt antrenarea NATO în conflict şi o escaladare majoră în războiul din Ucraina, Polonia fiind protejată de un angajament colectiv al Alianţei atlantice. Rusia a negat, cum era de aşteptat, că ar fi tras o asemenea rachetă, iar Varşovia a considerat că poate fi vorba de un proiectil antiaerian ucrainian, evocând un accident nedorit. În schimb, Casa Albă nu doreşte să-i fie contrazisă ipoteza, deşi admite că Ucraina are dreptul să se apere. Au fost ore de discuţii decisive, inclusiv la sediul NATO, unde Jens Stoltenberg, după o reuniune de criză la Bruxelles, a admis că „incidentul a fost cauzat de o rachetă a sistemului ucrainian de apărare antiaeriană, la rachetele de croazieră ruse”. Din Bali (Indonezia) unde se afla la summit-ul G20, Joe Biden a considerat „improbabil” ca racheta să fie trasă de Rusia. Mao Ning, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei chineze, a cerut părţilor să păstreze calmul şi să facă proba de reţinere evitând o escaladă. Polonia are o frontieră de 350 de kilometri cu Ucraina, este un lider regional în termeni de asistenţă militară şi umanitară cu vecinul oriental. Are pe teritoriul său circa 10.000 de militari americani. Evenimentul a fost unul grav, fără îndoială, cu potenţial exploziv. Şeful Statului Major american, generalul Mark Milley a opinat miercuri că loviturile cu rachete ruse asupra infrastructurii critice din Ucraina constituie o crimă de război şi Rusia duce o campanie a terorii. Deja instalat frigul, pentru locuitorii regiunii Kiev, a prevenit guvernatorul regional Olexii Kuleba, va fi greu de suportat, în timp ce Kremlinul afirmă că partea ucrainiană nu vrea să regleze lucrurile prin negocieri. Este clar că bilanţul zilei de 15 noiembrie a fost unul teribil. Ucraina are toată susţinerea NATO, dar NATO nu doreşte o angajare imprudentă cu Rusia. Probabil că nici Pentagonul nu mai vrea război. Jens Stoltenberg a salutat maniera calmă, măsurată şi bine coordonată cu care ţările membre au abordat evenimentul. Armata ucrainiană vrea să lupte în continuare, are nevoie de oameni, prin lege bărbaţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani nu au voie să părăsească ţara. Dar clar este un lucru: liderii occidentali nu doresc o agravare a situaţiei din cauza incidentului cu racheta din Polonia, o situaţie în care orice acţiune pripită ar putea provoca un război mondial. Solidaritatea NATO cu Ucraina nu trebuie confundată cu subordonarea NATO. Însăşi poziţia înţeleaptă a preşedintelui american Joe Biden spune multe. Pentagonul a apreciat că în actuala situaţie, în temeiul informaţiilor preliminare, se poate baza nu pe speculaţii, ci pe propriile dovezi pe care le va avea. Volodimir Zelenski, presat de situaţia tragică în care se află ţara sa, încearcă să forţeze Occidentul în continuarea livrării de arme moderne, şi ajutor financiar. Numai că Occidentul lasă impresia că începe să aibă o altă abordare, într-un context economic care nu îi este deloc favorabil.