L-au înmormântat, ieri, la Cimitirul Popova, din cartierul Romaneşti, fără alai deosebit, sub o supraveghere atentă a forţelor de ordine, pe cel care şi-a pierdut viaţa sâmbătă, alias Auraş Banu, pe numele lui Dumitru Mustafa, în luptele de stradă, cu bâte şi topoare, din Bulevardul Nicolae Romanescu, devenit arena unui mediocru turnir. Un puhoi de imagini atroce. Tribunalul Dolj a admis propunerea procurorului de caz de a permite participarea la înmormântare a 4 dintre cei implicaţi în scandal, aflaţi în arest preventiv. Inculpaţii au fost însoţiţi, în permanenţă, de lucrători din cadrul IPJ Dolj. Poliţia a securizat zona cu efective notabile încă de sâmbătă, în încercarea de a dezamorsa conflictul, până după înmormântare. Criminalul ar fi un anume Manuel Leonard Adrian, zis „Manu”, fiul lui Remus „Unicatul”, vărul ginerelui. Pentru cele două tabere se pregăteşte, am văzut, staborul, adică judecata ţigănească, pentru a face dreptate, potrivit unei declaraţii a lui Ilie Bambaloi, zis „Nelson”, cunoscut în peisajul urbei din vremea în care curta o formaţiune politică. Dreptate va face însă justiţia română şi nu judecata ţigănească. Mai multe persoane au fost spitalizate, în urma rănilor contactate. Ne-am întors, într-un fel, la începutul anilor 2000, când imaginea Craiovei a fost grav boţită, tot în urma unor încăierări de stradă despre care s-a dus pomina, oricum de tristă amintire. Ne afundasem până la greaţă. Povestea, potrivit unor relatări, sub semnul anonimatului, ar fi început prin 2023, când o tânără de 16 ani s-a măritat şi mutat în casa iubitului ei, care avea 21 de ani, familia acestuia plătind 50.000 de euro. La un an de la nuntă, fata şi-ar fi părăsit partenerul, se spune pentru bătăile administrate de acesta şi părinţii băiatului ar fi solicitat returnarea banilor. Destul de confuză toată cruda poveste, aşa cum este ea livrată în spaţiul public. În faza incipientă a lucrurilor, staborul invocat, acum, de Ilie Bambaloi, zis „Nelson” – o instanţă fără pată şi prihană – a lăsat ca disputa să se dezvolte nestingherit, vanitos alimentată. Încăierarea pomenită, din Bulevardul Romanescu, nu este altceva decât expresia urii ca opusul iubirii. Mânia e omenească. Se vorbeşte de sfânta mânie, dar unii şi-au făcut din ură şi exprimarea ei un mod de viaţă. Crima de la Craiova este considerată deznodământul unei căsătorii eşuate, la un anumit nivel al discuţiei. Într-un plan mai grav, cele petrecute boţesc imaginea urbei, pentru care s-a trudit şi se trudeşte de atâta vreme. De craioveni, nu de alţii. Şi printre aceştia şi reprezentanţi ai etniei în discuţie. Mulţi dintre participanţii la încăierarea amintită sunt cercetaţi pentru tulburarea liniştii publice. Se fac diligenţe pentru o domolire a dorinţei de răzbunare, dar lucrurile rămân în continuare complicate. Nu e treaba noastră să-i facem mai buni pe unii răi din fire, dar măcar să nu devină mai răi decât sunt, neştiind repercusiunea gesturilor lor. Uneori greu de reparat.
