Trei cule, cele de la Cernăteşti, Brabova şi Almăj, are Doljul şi primele două au fost reabilitate, de-a lungul a 6 ani (2016-2022), redate circuitului turistic, prin fonduri europene, cea de a treia fiind parte a şcolii gimnaziale din comună. Declarate monumente istorice, de interes naţional, cum releva doamna Janina Sitaru, secretar de stat la ministerul de Externe, culele inaugurate vineri, după-amiază, în cadrul unei festivităţi, cu preponderent iz istoric, sunt date în administrarea Muzeului Olteniei, al cărui manager, arheologul Florin Ridichie, poate fi considerat un amfitrion al evenimentului, de care pomeneam, prin disponibilitatea de a oferi detalii de construcţie, dar şi istorice, celor interesaţi. Adevărate vestigii istorice, culele (după turcescul kule, turn, termen împrumutat de bulgari şi de sârbi) martore ale secolelor XVII şi XVIII, un fel de conace, ne încredinţează Neagu Djuvara în cartea sa “Între Orient şi Occident” (Ed. Humanitas, 2013) aveau împărţirea interioară, aceeaşi peste tot, compusă din o sală mai spaţioasă la mijloc, toate celelalte odăi, unele rezervate slugilor, având legătură, mobilate cu divanuri late, acoperite cu ţesături, podelele din cărămidă, ziduri groase cu deschizături înguste, pentru a se putea trage asupra cetelor de cârjalii, ce veneau după pradă din Ada Kaleh, şi Vidin, unde paşă era aventurierul bosniac Pasvantoglu (Pazvante Chiorul), răpus pe la 1809 de o campanie a haiducilor conduşi de Iancu Jianu, contra pazvangiilor. Asta în vremuri de restrişte, fiindcă în vremuri bune, boierii –lipsiţi de griji- puteau fi zăriţi savurându-şi cafeaua, în cerdacurile amenajate. Acoperişul culelor era din şindrilă înaltă, ca să poată să ţină zăpada. Cula Izvoranu-Geblescu poate fi considerată, prin proporţiile armonioase şi încadrarea în peisaj, ca una dintre cele mai interesante, susţin istoricii. Nu se ştie când a fost construită de Barbu Izvoranu, dar se ştie că pe la 1802 a fost înălţat încă un etaj de Constantin Braboveanu, fost caimacan. În 1841 moşia Brabova ajunge în stăpânirea lui Radu Geblescu, prin cumpărare, de la Constantin Braboveanu, şi apoi trece la fiul său Constantin, care la rândul său o dă zestre fiicei sale Elvira, cu ocazia căsătoriei cu Filip Bibescu, fratele lui Anton Bibescu, bun prieten al lui Marcel Proust şi Mihail Sebastian, în mai multe rânduri prezent la Corcova, pe malul Coşuştei. Cula de la Brabova a conservat mai multe elemente constructive (ascunzătoarea, zăvoarele de la uşi, scările), dar nu mai păstrează anexele. Cula de la Cernăteşti se particularizează prin faptul că la începutul secolului al XVIII-lea, un urmaş al lui Dimitrie Cernat a fortificat-o, supraînălţând-o cu un nivel, căruia i s-a adăugat un contrafort masiv din zidărie. În cartagrafia Ţării Româneşti din 1855, la Cernăteşti figurau 22 de moşneni, 10 boieri de neam şi un fiu de boier de neam. Ideea reabilitării şi consolidării culelor Izvoranu-Geblescu (Brabova) şi cea de la Cernăteşti, a încolţit în urmă cu vreo 10 ani, pe mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean, al actualului senator de Dolj, Ion Prioteasa, care povesteşte cum într-o împrejurare ar fi fost ispitit să îl aducă pe actualul Rege al Regatului Unit, Charles al III-lea pe atunci Prinţ, prin părţile locului. Discuţia purtată cu un academician belgian, apropiat de Prinţul Charles, -era în toiul preparativelor pentru obţinerea statutului de Capitală Culturală Europeană a municipiului Craiova- a fost lămuritoare: „Ce să vadă Prinţul Charles?”. Şi aşa a fost pusă pe tapet problema reabilitării, în interesul naţional şi al culturii doljene, a culelor aflate într-o stare avansată de degradare. Nu e mai puţin adevărat că inclusiv Uniunea arhitecţilor din România, filiala euroregională Sud-Vest Oltenia, lansase un semnal „SOS culele din România”. De care Consiliul Judeţean Dolj a ţinut seama. Detalii despre starea culelor au fost prezentate şi în cotidianul nostru din 19 august 2013, sub titlul „SOS – Culele din România. Muzeul Olteniei preia în administrare cula de la Cernăteşti”. De altfel presa locală s-a implicat, în derularea întregului demers. Proiectul, odată demarat, evaluat la un milion de euro, a fost continuat de actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, Cosmin Vasile, care în alocuţiunea sa a şi menţionat redarea lor circuitului turistic, prin integrarea într-un muzeu în aer liber –Centru etnografic preconizat la Raznic-, prin anexarea şi a altor utilităţi, turistice. Vineri a fost o zi autumnală splendidă. Aşadar, nu greşim dacă acredităm ideea că la Cernăteşti şi Brabova s-a rescris o pagină de istorie, menită să ateste o identitate culturală perenă şi teafără. Festivitatea a fost sobră, cu alocuţiuni circumscrise momentului, pe lângă cea a lui Cosmin Vasile, din partea Liei Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova, Adrian Cîciu ministrul Fondurilor europene şi poetul Mircea Dinescu, care a interpretat în stil original „Au plecat olteni la coasă”. Ansamblul artistic „Maria Tănase”, dar şi taraful „Constantin şi Cosmin Gaciu” din Iancu Jianu au produs recitaluri de muzică populară şi lăutărească de bună calitate. Iia oltenească a fost la mare vogă. Organizarea evenimentului a fost adecvată momentului şi merită amintit şi numele primarului comunei Brabova, Virgil Pleşa, pentru toată osteneala dată, ca totul să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, pe o peluză verde, la poalele culei, fiindcă au fost mulţi invitaţi, de bună calitate, totul pentru ca ziua de 16 septembrie 2023 să rămână o bornă istorică.
