Sute de ultranaţionalişti ucraineni au protestat, ieri, la Kiev, împotriva acordării unei autonomii lărgite provinciilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, relatează agenţia EFE citând agenţia Interfax Ucraina. „Legile nu sunt clare. Îi cerem lui Poroşenko (n.r. – preşedintele Petro Poroşenko) să nu le promulge”, a declarat Artiom Skropadski, purtătorul de cuvânt al formaţiunii Sectorul Dreptei, făcând referire la cele două acte normative votate marţi de Rada Supremă. Primul text menţionează acordarea unui „statut special” pentru regiunile proruse din estul Ucrainei, crearea unui guvern autonom provizoriu pentru o perioadă de trei ani şi alegeri locale pe 7 decembrie, iar al doilea prevede o amnistie pentru combatanţii rebeli, cu excepţia celor vinovaţi de delicte grave. Formaţiunea ultranaţionalistă Sectorul Dreptei a jucat un rol crucial în revolta de la începutul anului, ce a condus la înlăturarea preşedintelui Viktor Ianukovici, iar apoi a constituit un batalion de voluntari ce s-a alăturat armatei în luptele împotriva separatiştilor proruşi din provinciile Doneţk şi Lugansk. Manifestaţia de ieri survine după ce preşedintele Petro Poroşenko a fost acuzat de fostul premier Iulia Timoşenko, precum şi de liderul partidului naţionalist Svoboda, Oleg Tiagnibok, că prin concesiile făcute separatiştilor pune în pericol integritatea teritorială a Ucrainei şi legalizează terorismul, ei criticând, de asemenea, şi acordarea libertăţii de folosire a limbii ruse în cele două provincii proruse, în defavoarea limbii oficiale ucrainene. Preşedintele Poroşenko este însă sprijinit de premierul Arseni Iaţeniuk. „Ucrainenii au nevoie de pace. Războiul ne-a costat foarte mult, iar vieţile omeneşti au o valoare inestimabilă. Mulţi ucraineni au murit apărându-şi ţara”, a susţinut premierul necesitatea unei soluţii pentru oprirea confruntărilor armate, el precizând că fiecare zi de război cu rebelii costă statul ucrainean circa 6 milioane de dolari. Totuşi, în ciuda concesiilor făcute de Kiev, insurgenţii doresc să folosească cele două legi drept bază pentru continuarea negocierilor, ei insistând ca provinciile Doneţk şi Lugansk să nu mai facă parte din statul unitar ucrainean.
La rândul său, Statele Unite ar anula o parte a sancţiunilor impuse Rusiei, dacă între aceasta şi Ucraina ar fi creată o zonă-tampon, scria ziarul rusesc „Kommersant” în ediţia de ieri, citat de agenţia publică RIA Novosti, în pagina electronică. Potrivit unei surse de rang înalt din cadrul administraţiei americane, acest punct este considerat „crucial” de către Washington. Kremlinul i-a răspuns că Moscova nu va accepta nici o condiţie, iar Consiliul Federaţiei Ruse (Camera superioară a Parlamentului rus) a adăugat că nici măcar nu intenţionează să examineze propunerile americane. Sursa americană a dezvăluit care ar fi condiţiile Washingtonului în vederea unei anulări parţiale a sancţiunilor pe care le-a impus Moscovei. „Aşteptăm să-şi retragă toţi militarii şi materialul de pe teritoriul ucrainean. Este necesar ca Moscova să înceteze să mai susţină grupări armate şi mercenari în Ucraina, să elibereze toţi ostaticii, în special pe femeia-pilot Nadejda Savşcenko şi pe realizatorul Oleg Senţov. Cerem, de asemenea, crearea unui control la frontiera ruso-ucaineană şi restabilirea suveranităţii Ucrainei asupra frontierelor sale, cu o supraveghere permanentă din partea OSCE. În fine, insistăm asupra creării unei zone-tampon de securitate de ambele părţi ale frontierei”, a declarat sursa citată. Un purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova „nu este la curent cu aceste exigenţe”. În opinia sa, atât timp cât Casa Albă nu face o declaraţie oficială, autorităţile ruseşti nu vor face nici un comentariu asupra acestui subiect. Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Consiliului Federaţiei, Mihail Marghelov, a anunţat, de asemenea, că Rusia nu are intenţia să discute condiţii de anulare a sancţiunilor americane. „Noi considerăm aceste sancţiuni, care nu au fost adoptate via ONU, ci prin decizie unilaterală, ilegitime şi contrare dreptului internaţional. Nu avem ce să discutăm”, a subliniat senatorul rus. Crearea unei „zone-tampon de zece kilometri între Rusia şi Ucraina” făcea parte dintr-un plan de pace al preşedintelui Petro Poroşenko, anunţat la 20 iunie.