Ceea ce va decide Consiliul Constituţional în privinţa „regulii de aur”, care nu figurează în Constituţie, încă nu se ştie. Dacă este posibilă o lege organică, impusă ca lege ordinară, sau trebuie considerată ca un text stipulat în Constituţie, rămâne de văzut. Argumentaţia dezvoltată de Francois Hollande la 14 iulie pare, multora, la prima vedere, paradoxală. Consiliul constituţional a fost sesizat de guvernul francez în chestiunea „regulii de aur”, dar încă nu s-a pronunţat. Poate devansa şeful statului decizia înţelepţilor? În fapt, Francois Hollande a cerut să se facă distincţie între „revizuirea” Constituţiei şi „înscrierea” în Constituţie. Riscant de acceptat una pentru a evita alta. Tratatul de stabilitate, creştere şi guvernanţă la nivelul uniunii economice şi monetare (PDF) a fost semnat la 2 martie 2012, de 25 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene (fără Regatul Unit şi Republica Cehă). El prevede reguli pentru garantarea disciplinei bugetare. Una dintre ele este regula stabilităţii bugetare, denumită „regula de aur”. Concret, ea prevede că ţările care s-au angajat să aibă „bugete echilibrate” sau „în excedent” nu pot să aibă un deficit structural mai mare de 0,5% din PIB. Deficitul structural corespunde deficitului independent de conjunctură şi de creştere. În aprilie 2012 el a fost de 3,7% din PIB, potrivit Ministerului de Finanţe citat de „Les Echos”. Tratatul european prevede o excepţie: ţările care afişează o datorie moderată, adică sub 60% din PIB, vor avea dreptul la un deficit structural moderat de 1%. Fiecare stat va trebui să-şi prevadă „un mecanism de corecţie, care se declanşează automat în caz de derapaj în raport cu acest obiectiv”. Răspunsul Consiliului Constituţional, sesizat de Guvern la 13 iulie, va veni, probabil, în prima jumătate a lunii august. Conţinutul „regulii de aur” ar putea fi considerat anticonstituţional. Atunci, Executivul va încerca să evite o revizuire constituţională, dar uşor nu-i va fi. Preşedintele Comisiei juridice a Adunării Naţionale, socialistul Jean Jaques Urvoas, opinează, pe blogul său, că menţinerea deficitului structural la un maxim de 0,5% din PIB ar putea limita competenţele puterii publice constituţionale (Guvern şi Parlament). În alţi termeni, „regula de aur” ar putea afecta suveranitatea naţională, care este garantată prin Constituţie. Pentru dreapta, înscrierea în Constituţie a „regulii de aur” este o evidenţă şi o obligaţie. „În cazul că nu se înscrie în Constituţie nu se va putea face referire la ea atunci când bugetul va fi înaintat Consiliului Constituţional. Prin urmare, nu va putea fi controlată aplicarea „regulii de aur””, a asigurat, sâmbătă, preşedintele grupului UMP din Adunarea Naţională, Christian Iacob. Luni, preşedintele UMP al Comisiei de finanţe, Gilles Carres, a mers mai departe: „Legea organică nu are nici o putere coercitivă asupra legii finanţelor. Altfel spus, introducerea „regulii de aur” într-o lege organică va fi o „regulă de aur” fără efect”. Francois Hollande apără soluţia intermediară: legea organică. Concret, textul tratatului prevede că statele membre vor trebui să transpună această „regulă de echilibru bugetar” în sistemul lor juridic naţional prin intermediul unor dispoziţii cu caracter obligatoriu, permanente şi, de preferinţă, constituţionale. Includerea în Constituţie nu e strict necesară, cel puţin în conformitate cu tratatul. Singura cerinţă este ca textul să nu poată fi contestat în mod constant şi, pe de altă parte, transpunerea în legislaţia naţională să satisfacă Curtea Europeană de Justiţie, care va primi sesizări de la unul sau mai multe state şi va aplica amenzi celor care nu respectă regula. Pentru revizuirea Constituţiei este nevoie de o majoritate de 3/5 din Parlament. De care nu dispun socialiştii. Operaţiunea este mult mai dificilă din punct de vedere politic.
