Coreea de Nord a ameninţat, miercuri, cu posbila anulare a summitului prevăzut pentru luna viitoare, în Singapore, între Kim Jong-un şi Donald Trump, dacă Washingtonul consideră că, în discuţie, este doar renunţarea unilaterală la arsenalul nuclear. Phenianul a şi anulat o întâlnire la nivel înalt cu Seulul, pentru a protesta contra exerciţiilor militare anuale în curs, considerate ca „provocatoare”. De fapt, se asistă la o reîntoarcere frapantă la retorica tradiţională a Phenianului, după câteva luni de apropiere diplomatică, salutată, cu Seulul. Washingtonul a cerut denuclearizarea „completă, verificabilă şi ireversibilă” a Coreei de Nord. La rândul său, Phenianul a pus, în câteva rânduri, drept condiţie prealabilă, la denuclearizare, sistarea politicii ostile faţă de Coreea de Nord, dar şi retragerea trupelor americane amplasate în Sud, pentru a proteja Seulul. Ministrul adjunct de externe al Coreei de Nord, Kim Kye Gwan, citat de agenţia oficială KCMA, a ameninţat cu „reconsiderarea” participării Nordului la summitul prevăzut pentru 12 iunie, în Singapore, evocând o declaraţie a consilierului american pentru securitate naţinală, John Bolton, care a vorbit de „modelul libian”, privind denuclearizarea Nordului. Analiştii susţin că Phenianul caută să reaşeze termenii dezbaterii istorice anunţate. Iar Seulul afirmă că a fost notificat de anularea „neclară” a discuţiilor la nivel înalt, prevăzute pentru miercuri, calificând decizia ca „regretabilă”. Exerciţiile militare, „MaxThunder” au început la 11 mai, şi mobilizează 100 de avioane F-22. Washingtonul a făcut cunoscut faptul că prepară, în continuare, întâlnirea între Kim şi Trump şi purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Heather Nauert, a declarat că „nu există nicio notificare de vreo schimbare, iar manevrele nu reprezintă deloc o provocare”. Situaţia s-a schimbat însă, sensibil, deşi totul părea parafat prin cele două vizite succesive, la Phenian, ale secretarului american de stat, Mike Pompeo, acesta promiţând un ajutor economic Coreei de Nord, în schimbul denuclearizării totale a Peninsulei. Coreeni din Nord şi din Sud sunt două părţi ale aceluiaşi popor, despărţite în urma războiului (1950-1953), care vorbesc aceeaşi limbă, au aceeaşi religie, de mii de ani. Jocurile Olimpice de Iarnă organizate de Coreea de Sud au fost un catalizator al unei apropieri spectaculoase, preşedintele Moon Jae-in folosind evenimentul pentru orchestrarea, cu desăvârşit tact, unor discuţii între Washington şi Phenian. Mai mult, ulterior, într-un summit rarisim, Moon Jae-in s-a întâlnit în zona demilitarizată cu Kim Jong-un. Cu o populaţie de 52 milioane, Coreea de Sud, una din cele mai dezvoltate ţări din punct de vedere economic, cu o democraţie veritabilă, este de două ori mai numeroasă decât vecinul din Nord, plasată multă vreme pe „axa răului”. Venitul mediu pe locuitor în Nord este de 1.100 de dolari, iar în Sud de 23.000 de dolari. Un sud-coreean este în medie mai înalt cu 2-3 cm decât unul din Nord. Stagiul militar în Nord este de 10 ani pentru bărbaţi şi de 7 ani pentru femei. În acest decor ar urma să se întâlnească Donald Trump şi Kim Jong-un, speculându-se eventualitatea unui premiu Nobel pentru pace, pe care însă l-ar merita, cu prisosinţă, Moon Jae-in, un avocat în vârstă de 65 de ani, cu părinţi originari din Coreea de Nord, un ideolog al unificării şi a cărui mamă, în vârstă de 90 de ani, speră să-şi revadă sora mai mică rămasă în Nord. Preşedintele Coreei de Sud va continua demersurile sale pacifiste, arătându-se dispus să ajute Nordul, din punct de vedere economic, dacă acesta doreşte. În schimbul păcii. Desăvârşite.
