În sud-estul Doljului, mii de hectare cultivate au fost distruse în ziua de 9 mai a.c., urmare a căderilor de grindină. Cea mai afectată comună este Amărăştii de Jos. Aici, peste 1.400 ha cu grâu, 1.000 ha cu porumb şi 1.600 ha cultivate cu floarea-soarelui au fost calamitate între 80 şi 100%. Responsabili din cadrul DADR Dolj, Prefectură şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă sunt, acum, pe teren pentru a inventaria suprafeţele distruse. Informaţiile preliminare centralizate la nivelul DADR Dolj arată că pentru 3.836 de ha s-au întocmit procese-verbale de constatare a calamităţii culturilor.
Ca şi cum nu era suficient îngheţul, ce a lovit mai multe localităţi, iată că, recent, grindina s-a abătut şi aceasta peste culturile doljenilor. Să reamintim că fenomenul de brumă târzie, înregistrat în zilele din 21 şi 27 aprilie a.c., a produs pagube la peste 400 ha cultivate cu porumb, alte 400 ha cu floarea-soarelui şi 25 ha cu cartofi. Cea mai mare pagubă este, deja, la viţa-de-vie. Aici sunt distruse circa 550 ha, în proporţie de 100%. Gighera a fost comuna cea mai atinsă de îngheţ, unde 400 ha cu floarea-soarelui, 550 ha cu porumb şi 30 ha de vii au fost compromise.
De jos în sus vine o cifră mărită
Specialiştii DADR Dolj au centralizat, ieri, un total de 3.836 de hectare ale căror culturi au fost calamitate între 80 şi 100%. Comuna Amărăştii de Jos a raportat, iniţial, 4.867 ha distruse. Aici sunt incluse 1.400 ha cu grâu, 1.600 ha cu floarea-soarelui, 1.000 ha cu porumb, 40 ha cu legume, 160 ha de pepeni verzi, 60 ha de viţă-de-vie, 130 ha cu orz, 70 cu ovăz, 100 ha cu rapiţă, 180 ha cu lucernă, 5 ha cu cartofi, 20 ha cu triticale. De asemenea, cei care iniţiaseră cultura de tutun au pierdut, pe loc, cele 10 ha aflate în lucru.
Comuna vecină, Amărăştii de Sus, a raportat circa 1.370 ha, ca fiind distruse. Cea mai mare suprafaţă a fost cu floarea-soarelui: 490 ha. Pe locul imediat următor, cultura de porumb, cu 420 ha compromise. Alte 320 ha cu grâu şi 25 ha cu lucernă au avut parte de aceeaşi soartă nefericită.
Gulerele albe, pe teren
Angajaţi ai DADR Dolj, Prefecturii şi ISU au procedat, de ieri, la inventarierea terenurilor distruse de grindină. Conducerea DADR Dolj face precizarea că luarea în evidenţă a culturilor afectate se face doar pentru intervalul 9 aprilie – prezent. Cum era de bănuit, dintre cele 6.244 de hectare raportate de primăriile celor două comune, au mai rămas doar 3.836 ha, drept suprafeţe preliminare, pentru care s-au realizat procese-verbale de constatare pe teren. Toate aceste date reactualizate sunt transmise de Direcţia pentru Agricultură Dolj către Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul MADR.
Fondul de Solidaritate, o variantă luată în seamă
Urmare a unei adrese din partea Cancelariei Prim-ministrului României, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a solicitat Direcţiei pentru Agricultură Dolj să raporteze cât mai repede informaţii pertinente privind situaţia culturilor agricole afectate de ultimele căderi de grindină. În corespondenţa inter-instituţională să mai arată că, după ce se va cunoaşte exact totalul suprafeţelor afectate, statul român va putea înainta o solicitare Uniunii Europene pentru a accesa sumele necesare despăgubirii prin intermediul Fondului de Solidaritate.
Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este principalul instrument de care dispune UE pentru a face faţă catastrofelor naturale majore şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu regiunile din Europa afectate de dezastre. Fondul a fost creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002. De atunci, a fost utilizat în cazul a 70 de dezastre de diverse tipuri: inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secetă. Până în prezent, au fost sprijinite 24 de ţări europene diferite, suma totală alocată depăşind 3.7 miliarde de euro.
Aberaţii legislative
Cât va dura până ce decidenţii zilei vor realiza că prevederea actuală de a folosi rachete anti-grindină doar în intervalul 15 mai – 15 octombrie este o insultă la adresa bunului-simţ, doar ei ştiu. Cităm mai jos un comunicat recent de presă al MADR: „În ultimii 5 ani, activitatea de combatere a căderilor de grindină s-a desfăşurat în perioada 15 mai – 15 octombrie. Având în vedere intensitatea fenomenelor meteo nefavorabile din acest an, au fost făcute eforturi deosebite pentru a intra în operativitate înainte de această data, astfel încât UCCG Moldova 1 Iaşi asigură deja protecţia la căderile de grindină şi până în prezent au avut loc 2 acţiuni de combatere a grindinei cu eficienţă de 100% în zonele protejate”. Păi îţi trebuie IQ de peste 130 ca să înţelegi că grindina nu poate fi comprimată temporal, doar între 15 mai – 15 octombrie! Şi asta, unde ai sistem anti-grindină. Unde nu, ce mai contează timpii!
