Începând cu acest weekend, prof.univ.dr Ion Turculeanu ne va acorda câte un interviu, prin care îşi prezintă punctul de vedere, pertinent şi la obiect, fiind o voce consistentă şi demnă de luată în seamă, în comunitatea noastră şi nu numai. CV-ului celui mai cunoscut avocat din Craiova, îl recomandă pentru acest lucru, mesajele domniei sale fiind reflectate în mai multe domenii de activitate. A condus şi a reformat Baroul Dolj, l-a pus pe harta celor mai cunoscute barouri din ţară şi a creat parteneriate cu barourile din ţările europene. Şi nu e puţin lucru….
D-le Decan, cum îi găsiţi astăzi, pe oamenii de lângă dumneavoastră, cum aţi caracteriza România după 25 de ani de democraţie ?!
Eu cred că suntem foarte mult în urma unor ţări şi a unor oameni care gândesc liber. Pentru că nu avem cum să ajungem după atâţia ani de dictatură în rândul ţărilor care nu au avut niciodată dictatură şi să gândim la fel ca ei. Este imposibil să gândeşti ca un jurnalist sau ca un avocat din Occident. Şi nu e vina nimănui, istoria ne-a adus aici. Istoria ne-a dus aici dar şi în Uniunea Europeană, unde nu trebuia să ajungem, pentru că dreptul acesta se câştigă după sute de ani de viaţă civilizată. Spunem că portugalia este cea mai săracă ţară din UE, dar Portugalia avea în 1200, Universitatea de la Coimbra, când noi ne căutam identitatea, se făceau voievodatele. Intrarea în UE are şi părţi bune şi părţi rele, evident. Părţile bune ne sunt favorabile, părţile rele, nu ne sunt pe plac.Nu suntem educaţi, nu suntem civilizaţi, nu avem infrastructură.. Ce am luat ?! Au luat televizoare, au venit tabletele, mijloacele de comunicare, la tineri au prins foarte bine, dar comportamentul nostru este rămas în urma procesului tehnic. Credeţi că dacă Steve Jobs ar fi trăit în România ar fi inventat tableta ?! Eu vă spun că nu…pe de o parte, Steve Jobs n-ar fi putut gândi român, iar pe de altă parte, instituţiile statului român ar fi făcut tot posibilul ca Steve Jobs să nu facă tableta la noi.
Cât de rău face politicul societăţii româneşti şi cât de implicaţi sunt românii în politică ?
Îmi este teamă că şi succesele individuale vor fi atrase de partidele politice către ele. Boala cea mai grea a societăţii româneşti o reprezintă politicul. Eşti cu partidele politice, ţi se dă o şansă, limitată, într-adevăr, eşti ăn afara politicului, nu însemni nimic, nu ţi se dă nimic. Politicul ocupă din păcate, toată viaţa societăţii româneşti, începând de la mass-media şi terminând cu educaţia, cu sănătatea, cu tot ceea ce vreţi. Oamenii ştiu că dacă sunt afiliaţi politic nu mai au nevoie să gândească şi să muncească. Şi intelectualii, dacă mai există aşa ceva, pentru că îi căutăm şi nu mai există, îi confundăm cu toţi purtătorii de diplome şi ei vorbesc tot despre politică. Toată lumea se uită la televiziuni, sunt câteva canale, care de câţiva ani fac aceleaşi emisiuni şi sunt invitaţi aproape aceiaşi oameni. Şi cu toate acestea lumea nu se plictiseşte. Cred că aici avem o problemă de percepţie. Aici s-ar face diferenţa între formatorii de opinie, dar din păcate şi aceştia lipsesc. Pe timpul lui Ceauşescu, miercurea când erau meciuri, oamenilor li se dădea liber de la serviciu. Era un mod de a ţine sub control masele, iar toată lumea după aceia vorbea doar despre meci. Era o realitate a politicii dictatoriale de atunci de a-l ţine pe cetăţean în mână. Dictatura mergea înainte şi mi se pare că se continuă această metodă.
Dar totuşi ce înseamnă să gândeşti liber?!
Românii nu sunt liberi… Ca să te numeşti liber trebuie să fii un om responsabil, a avea iniţiativă, să respecţi legea. La noi prin libertate se înţelege anarhie. Ceea ce se şi întâmplă. Uitaţi-vă în oraşul nostru. Oameni care ţipă pe stradă, se înjură, vorbesc tare la mobil, auzi cu cine vorbesc, ce probleme au acasă, parchează maşina de zeci de mii de euro, ca să o vadă lumea şi nimeni nu zice nimic. Îmi spunea cineva şi are dreptate, că America este ţara libertăţii până încalci legea, când ai încălcat legea, ai răspuns imediat. Noi avem o criză a instituţiilor, o bună parte sunt formale, noi le-am preluat din Occident, numai ca să răspundă la nişte comenzi de acolo, dar ele nu produc efectul care-l produc acolo.
Şi revenim iar la politică… avem politicieni azi – lăudaţi, mâine – condamnaţi…
Avem mentalitatea că cel care ocupă o funcţie este deasupra legii, nu de puţine ori aud că „mă duc la X sau lăsaţi-l pe X în pace pentru că e omul lui Y”,adică „nu vă puneţi cu nu ştiu cine…”. Ar trebui să fim toţi egali în faţa legii şi suntem egali în faţa legii, dar la noi sunt chestiuni formale. Dacă vorbim despre condamnările multiple ale politicienilor, pe care le tot vedem în ultimul timp, păi sunt aceiaşi politicieni care au apărut mai mereu la TV, adulaţi, lăudaţi chiar şi apoi s-a constatat că sunt nişte infractori şi i-a ajutat sentimentul că lor nu li se poate întâmpla nimic. Toţi aceşti oameni au făcut parte sau fac parte din partide politice, care trec printr-o criză. Partidele în România nu sunt democratice, aşa cum sunt cele din Occident, care au tradiţie şi nu au apărut peste noapte. La noi este o problemă cu migraţia politică. Ceea ce s-a întâmplat noi depăşeşte migraţia politică, pentru că una este doctrina liberală, alta e cea social-democrată. Asta dacă mai există doctrină, pentru că în globalizarea asta nu mai există nici stânga, nici dreapta, dar PNL este un partid de dreapta. La noi campaniile electorale sunt greşite, nu am văzut la televizor, candidaţii faţă-n faţă cu cetăţenii, cetăţenii sunt cei care trebuie să-i întrebe. De exemplu, subiectul pensiilor. Cum vedeţi voi liberalii sau ceilalţi majorarea pensiilor fără majorara impozitelor, de unde luaţi banii. Sau vorbim mâine despre şosele, despre străzile din Craiova. De unde iei bani pentru asfaltarea acestor străzi.
Şi totuşi schimbările majore le face tot clasa politică…
Trebuie să începem de undeva. Nu putem să mergem la infinit cu arestările. Hai să reformăm clasa politică. Dar nu se va putea face această reformă decât dacă vom reforma legea electorală. Când accezi într-o funcţie trebuie să ai vocaţie politică şi în doilea rând voinţă, pentru că vocaţia implică tot, pricepere, talent, pregătire profesională. Niciodată nu s-a întâmplat în istoria unei partid să primească ţara pe tavă, 85% în Parlament, puteau să reformeze şi să revoluţioneze tot ceea ce doreau. Ce le trebuia ?! Oameni competenţi şi bună credinţă, să facă legi pentru oamenii care i-au ales şi ei ce au ales… să facă legi pentru unii dintre ei. Toată lume îmi spune, „domne nu te amesteca în politică, că te murdăreşti”. Nu, eu cred că se poate face şi fără să te murdăreşti. Să o facă unul ca mine, ca altul, care a muncit o viaţă să-şi facă un nume, să-şi facă o familie, care nu vor să se facă de râs, care au dovedit că au putut să facă ceva, păi majoritatea nu au dovedit că pot face ceva şi noi i-am pus acolo. Am pus copii de primari, sunt deputaţi, aceasta pleacă de la numărul unu…Oamenii pe care ţi i-ai ales. Este tot un fel de rotaţia cadrelor şi acum. Şi atunci trebuie să ne întrebăm : ţara e mulţumită. Eu vă spun sincer, dacă aş conduce această ţară, mi+ar fi ruşine să spun că o conduc, după cum arată această ţară : oamenii nemulţumiţi, săraci, murdari, infrastructură nu avem, locuri de muncă nu avem, venituri nu avem, mi-ar fi ruşine. Eu mă mândresc cu ceea ce am făcut la Barou. Am reformat acest Barou, ştie o ţară întreagă acest lucru, aşa ar trebui să spună şi unul care vine într-o funcţie politică.
Cum vedeţi organizarea statului, unde se află preşedintele României?!
Criza politică care a avut loc acum câţiva ani de zile şi s-a finalizat cu ocupaţia Wall Street-ului a pornit din Spania şi nu a fost întâmplătoare. Ce dau partidele politice ţării ?! Dau locuri de muncă ? Nu ! Absolvenţii au unde să lucreze ?! Nu ! Oamenii sunt săraci ?! Da ! Au posibilităţi să se dezvolte ?! Nu ! Birurile sunt mari ?! Da ! În primul rând, ar trebui ca în activitatea politică să se implice câţi mai mulţi intelectuali, voci care au performat, care au dovedit că pot să facă ceva. Acest sistem de alegeri ne-a prins nepregătiţi. Într-o ţară în care votul se vinde pe găleţi, pe umbrele, cred că nu ar trebui să participe toţi la alegerea preşedintelui, cred că ar trebui să avem o republică prezidenţială, preşedintele să fie ales de Parlamentul ţării, după cum şi pe plan local, preşedintele Consiliului Judeţean să fie ales de consilierii judeţeni. Cred că ar trebui să reducem numărul parlamentarilor. Cred că sunt instituţii care se suprapun, de exemplu instituţia prefectului cu cea a consiliului judeţean, unul singur trebuie să fie în judeţ. Nu este în regulă, de aici şi diluarea acestor funcţii, oamenii nu ştiu ce poate face o instituţie şi ce poate alta. Acele legi au fost făcute demult, trebuie să ţinem cont de ele, dar trebuiesc schimbate, trebuie să iei din altă parte ceea ce înseamnă civilizaţie, bine… nu sunt de acord să copiezi, dar poţi să te inspiri când e vorba de ceva bun. Dacă avem republică prezidenţială nu mai apar aceste conflicte în legătură cu competenţele preşedintelui şi ale premierului. Franţa este modelul cel mai bun, pentru că semănăm foarte mult cu francezii. Legislaţia noastră fost făcută după cea franţuzească, inclusiv cea care priveşte avocatura.
Interviu realizat de MARGA BULUGEAN
