Şi America are nevoie de aliaţi!

Aparenta reticenţă a aliaţilor SUA, de a acorda ajutor în rezolvarea problemei strâmtorii Hormuz, este un subiect major în toată presa europeană. Aliaţii reproşează, între altele, că n-au fost consultaţi la lansarea operaţiunii în Iran. Liderul de la Kiev, la rândul său, deplânge penuria de rachete din cauza începerii operaţiunii militare în Orientul Mijlociu. În rest, declaraţiile cotidiene sună straniu. Uciderea a încă doi înalţi oficiali iranieni, de către forţele israeliene, în atacuri separate, în cursul zilei de marţi -şeful securităţii naţionale Ali Larijani, într-un adăpost securizat din Teheran şi comandantul paramilitar al forţelor Basij, Gholamreza Soleimani-, adaugă noi nume unei liste cu zeci de oficiali iranieni lichidaţi, de la începutul războiului din Iran. Mulţi au murit împreună cu liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Cu Ali Larijani mort, cei rămaşi în viaţă nu acceptă deocamdată negocieri. În total se vorbeşte de peste 30 de lideri militari şi civili de rang înalt. Cu toate acestea majoritatea membrilor NATO au afirmat că nu doresc să se implice în coaliţia pentru eliberarea strâmtorii Hormuz, pe care Donald Trump încearcă să o coaguleze. De coaliţie este vorba. Atâta timp cât blocada iraniană se menţine, şi petrolul din Golf, în bună măsură, rămâne inaccesibil beneficiarilor tradiţionali, Donald Trump nu poate pune capăt războiului şi dacă vrea. Preşedintele iranian Masoud Pezeshkian a promis că va răzbuna moartea lui Larijani. Corpul Gărzilor Revoluţiei Islamice (IRGC) suţine că a lovit în teritoriul israelian cu mai multe rachete cu focoase puternice, circa 100 de ţinte. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi a subliniat, într-un interviu pentru Al Jazeera, că sistemul politic iranian rezistă, deşi mecanismul de guvernare al ţării este lipsit acum de figuri cheie. Cu toate acestea The New York Times nota că oficialii iranieni au devenit din ce în ce mai îngrijoraţi de siguranţa lor, în urma morţii secretarului Consiliului Naţional de Securitate, Ali Larijani, în funcţie din 2025. Care, în ciuda devotamentului faţă de ideile revoluţiei islamice, era un om educat, specializa în filozofia lui Immanuel Kant. Fostul secretar general NATO şi şef al diplomaţiei europene, spaniolul Javier Solana, spunea de Ali Larijani că a fost un negociator dur, în ceea ce priveşte programul nuclear, dar unul raţional. Conducea efectiv ţara, fiind acceptat de noul lider suprem al ţării Moshtaba Khamenei, care încă n-a apărut în public. După unele surse a fost ucis, într-un atac armat, şi ministrul iranian al serviciilor secrete, Ezmail Khatib. Israelul nu se va opri până când liderii iranieni nu vor fi eliminaţi şi regimul de la Teheran nu va fi înlocuit. Deocamdată situaţia este incertă. Teheranul foloseşte muniţie ghidată, pentru a lovi ţinte în oraşe importante din Israel, inclusiv Ierusalimul de Vest. Continuă bombardamentele şi asupra Irakului, Emiratelor Arabe Unite, Arabiei Saudite, Qatarului şi Bahrainului. Atacul asupra Iranului a fost o demonstraţie orbitoare de supremaţie militară. Guvernul de la Teheran, poziţionarea geografică a ţării, care îi conferă o influenţă asupra comerţului global, l-au exasperat pe Donald Trump. A solicitat membrilor NATO să ofere însoţitori navelor şi văzându-se refuzat îi acuză, pe bună dreptate, de ingratitudine. Mesajul MAGA nu mai rezonează ca altă dată. Şi, deocamdată, războiul se prelungeşte.