Franţa: Macron se îndreaptă spre al doilea mandat!

Candidat la realegerea sa, văzută de nu puţini analişti, ca sigură, Emmanuel Macron a prezentat cu destulă întârziere (primul tur este programat pe 10 aprilie a.c.) programul său electoral, într-o conferinţă de presă ţinută la Aubervilliers, lângă Paris. O conferinţă care a adunat vreo 200 de jurnalişti acreditaţi, nu puţini din presa internaţională, pentru un eveniment care a durat circa 4 ore, potrivit media franceză. Cu ceva unor, Jean Luc Melenchon, unul dintre candidaţi, a scris pe pagina sa de socializare că vorbind timp de 4 ore şi 10 minute, Emmanuel Macron „nu l-a bătut pe Chavez”. Semn al unei siguranţe, conferită cum spuneam, de sondajele de opinie, Emmanuel Macron, de când s-a declarat candidat, în primele zile ale lunii martie, a avut o singură întâlnire publică, pe 7 martie a.c. cu electoratul său, în timp ce contracandidaţii şi-au multiplicat ieşirile în spaţiul public. Potrivit sondajelor, de ultimă oră, precum barometrul Opinionway, Macron ar câştiga alegerile, devansând-o în turul doi pe Marine Le Pen, liderul partidului Reuniunea Naţională. Ca şi în urmă cu 5 ani. Fireşte, nu sunt excluse surprizele, de ultim moment, dat fiind ceea ce se întâmplă în Ucraina, şi dorinţa legitimă a actualului preşedinte francez, a cărui ţară deţine preşedinţia Consiliului UE, de a stărui pe cartea diplomatică, în oprirea focului şi încetarea ostilităţilor militare. Ce a comunicat mediei actualul preşedinte francez din programul său electoral? În primul rând a detaliat circa 30 de măsuri, dintr-un total de peste 100, enunţate într-o scrisoare de 24 de pagini, trimisă prin poştă la 6 milioane de familii, în acest weekend. Vii comentarii stârneşte creşterea vârstei de pensionare, de la 62 de ani, cât este în prezent, şi pentru femei şi pentru bărbaţi, la 65 de ani, fiindcă „francezii vor să lucreze mai mult”, deşi reforma întâmpină o reală opoziţie din partea sindicatelor, care a şi condus la blocarea celor mai multe sectoare de activitate, pe care doar pandemia de Covid a reuşit să o blocheze. Se are în vedere şi creşterea pensiei minime, de la 700 de euro, cât este în prezent, la 1100 de euro. Referiri ample la educaţia naţională, la chestiunile de mediu şi la dublarea numărului de rezervişti, plecând de la ceea ce se întâmplă în Ucraina. Acest punct din program este agrementat de creşterea stocurilor strategice, realizarea unui recensământ a celor care doresc să se ofere voluntari. Bugetul militar ar urma să crească de la 41 de miliarde, cât este anul acesta, la 50 de miliarde euro în 2025. În fine sunt enunţate politici restrictive în ceea ce priveşte dreptul la azil. O referire aparte este consacrată politicii energetice, concretizată în construcţia a 6 reactoare nucleare şi a numeroase parcuri eoliene (50 până în 2050). Industria, agricultura, mediul, construcţia de locuinţe ş.a.m.d., toate se regăsesc în măsurile prezentate. Contracandidaţii lui Macron, evident îi critică programul, considerându-l „5 ani de nenorociri, 5 ani de reforme anti-populare, 5 ani de servicii publice degradante”. Ei au toţi acum la îndemână „muniţia” necesară pentru a-l ataca pe actualul preşedinte. A mai apărut însă o problemă de dată recentă, cea a autonomiei pentru insula Corsica, în urma manifestărilor violente după ce naţionalistul Yvan Colonna, încarcerat pe viaţă, pentru faptul de a fi participat la asasinarea prefectului Claude Erignac în 1998, a fost zdrobit în bătaie în detenţie. Se discută de un statut similar cu cel al Polineziei Franceze. Fără mare strălucire, primul mandat prezidenţial de 5 ani al lui Emmanuel Macron, a fost tuşat de multe evenimente, între care se detaşează revolta „vestelor galbene”, care a pus la grea încercare guvernul, şi apoi pandemia. Surprinde, în sondajele de opinie, slaba poziţionare a lui Valerie Pecresse, candidata republicanilor, care încearcă din răsputeri să prindă „finala”, deşi are puţine şanse, fiind devansată de Marine Le Pen, şi aceasta pusă în încurcătură de buna relaţie pe care a avut-o cu Vladimir Putin.