Invitat la pupitrul dirijoral al Filarmonicii „Oltenia” este, astă-seară, argentinianul Alejandro Vila, actualmente dirijor principal al Orchestrei Simfonice de Tineret „Crescendo” din München. Sub conducerea sa, Orchestra Simfonică a instituţiei craiovene interpretează – în concertul de la ora 19.00 – Uvertura operei „Cosi fan tutte”, K. 588, de Wolfgang Amadeus Mozart, şi Simfonia a IV-a în Re minor, op. 120, de Robert Schumann. Puteţi audia, de asemenea, Concertul în Re major pentru vioară, op. 35, de Piotr Ilici Ceaikovski (coloana sonoră a filmului „Concertul”, 2009, în regia lui Radu Mihăileanu), în interpretarea Mariei Solozobova (Federaţia Rusă) – unul dintre cei mai valoroşi exponenţi ai tinerei generaţii de violonişti, în prezent prim-concertmaestru al German Symphonic Orchestra. Vă puteţi achiziţiona bilete pentru concert de la Agenţia Filarmonicii „Oltenia”, la preţul de 15 lei (8 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari).
Alejandro Javier Vila a studiat pianul, fagotul şi compoziţia la Conservatorul Naţional de Muzică „Carlos López Buchardo” din Buenos Aires, oraşul său natal. După ce timp de câţiva ani a deţinut statutul de fagotist-solo în Youth Orchestra of the National Radio, Orchestra Filarmonicii şi la Theatre Colón din Buenos Aires, a urmat un stagiu de perfecţionare la Berlin, ca bursier al Orchester-Akademie des BPhO (Berliner Philharmoniker Orchester). Având prilejul să cânte sub bagheta unor dirijori celebri, precum Herbert von Karajan, Claudio Abbado şi Gary Bertini, a acumulat o valoroasă experienţă profesională – atât din concerte, cât mai ales din repetiţiile extrem de riguroase ale orchestrei.
Între anii 1985 şi 1989 s-a pregătit în domeniul dirijatului la Academia de Arte din Berlin, examenul de absolvire constând într-un concert la pupitrul Orchestrei Simfonice. Timp de un deceniu (1986-1996), a participat cu regularitate la memorabilele repetiţii cu orchestra şi cursuri de dirijat susţinute de Sergiu Celibidache (Fenomenologia muzicii şi Arta dirijorală) la Mainz, München, Schleswig-Holstein Musik Festival şi Paris. A participat şi la cursurile de master coordonate de Sergiu Celibidache în fruntea orchestrei alături de care marele maestru al baghetei a întreprins un turneu european în 1988 – experienţă unică ce avea să deţină un rol determinant în evoluţia carierei sale artistice.
În paralel cu activitatea concertistică, Alejandro Javier Vila se dedică muncii de îndrumare a tinerilor muzicieni talentaţi: astfel, timp de câţiva ani a dirijat Orchestra de Tineret din Traunstein/Bavaria, Ansamblul Simfonic din München, Kammerorchester Wörthsee şi Camerata Berlin. Din anul 2000, este dirijor principal al Orchestrei Simfonice de Tineret „Crescendo” din München.
Născută la Moscova, Maria Solozobova se situează printre cei mai valoroşi exponenţi ai tinerei generaţii de violonişti: după absolvirea Şcolii de Muzică „Gnessin” (unde studiază copiii cu dotare muzicală de excepţie), şi-a continuat pregătirea de specialitate la Conservatorul „Ceaikovski”, finalizându-şi cursurile cu Diploma de Onoare. S-a perfecţionat apoi în Elveţia, la Academiile de Muzică din Zürich şi Basel, obţinând, în 2008, Diploma de solist concertist.
Este laureată la mai multe competiţii internaţionale, iar ca solistă a fost invitată să participe la prestigioase festivaluri (în Elveţia, Slovenia, Finlanda, Spania, Ungaria). De asemenea, a concertat în compania unor ansambluri renumite şi a susţinut recitaluri pe scene reputate din întreaga lume: Marea Sală de concert a Conservatorului din Moscova, Stadtcasino – Basel, „Victoria” Hall – Geneva, Tonhalle – Zürich, Centrul Cultural Municipal – Tainan, Marea Sală Naţională de concert (cu o capacitate de 2.000 de locuri) – Taipei.
În 2005 a devenit concertmaestru al celebrei Orchestre de la Suisse Romande – Geneva, iar din 2010 deţine statutul de prim-concertmaestru al German Symphonic Orchestra. Abordează un repertoriu variat, de la creaţiile compozitorilor baroci, clasici şi romantici la compoziţii moderne.
Opera „Cosi fan tutte” („Aşa fac toate”) sau „La scuola degli amanti” (Şcoala îndrăgostiţilor”) este considerată şi astăzi o capodoperă mozartiană. Procesul „facerii” acestei opere (o vreme îndelungată dată uitării), subintitulată dramma giocoso, este învăluit într-un oarecare „mister”, iar succesul modest al premierei l-a determinat pe Beethoven să o considere „imorală”, în timp ce marele actor al vremii F.L. Schröder era de părere că „are o valoare neînsemnată, umilind toate femeile”. Elogii au venit însă din partea scriitorului E.T.A. Hoffmann, care aprecia „ironia extrem de plăcută”. Există o unanimitate de opinii, se pare, atunci când spunem că libretul este controversat, dar muzica e minunată! Premiera operei a avut loc pe scena Burgtheater din Viena, la 26 iunie 1789, dirijor fiind compozitorul. Richard Strauss a dirijat-o în 1922, în cadrul Festivalului de la Salzburg, opera fiind inclusă pentru prima dată în repertoriul acestei grandioase manifestări muzicale. Subiectul constă, de fapt, dintr-o farsă, dintr-o „ironie muşcătoare la adresa moravurilor vremii” (Grigore Constantinescu), dintr-o intrigă simplă: logodnici deghizaţi înşelaţi, cu subînţelesuri moralizatoare.
Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră, op. 35 a fost compus de Ceaikovski în 1878, la Clarens, în Elveţia, şi dedicat lui A. Brodski (prima audiţie având loc la Viena, sub bagheta dirijorului Hans Richter). Lucrarea s-a impus în repertoriul general datorită valorii sale incontestabile, determinată de măiestria artistică a construcţiei, bogăţia melodică, factura instrumental-solistică şi expresia elevată.
Simfonia a IV-a în Re minor, op. 120 este, fără, îndoială cea mai reprezentativă lucrare de gen schumanniană. Deşi a doua în ordine cronologică (prima audiţie este datată Leipzig, 6 decembrie 1841), simfonia va fi publicată abia în 1853 ca a patra pe lista opusurilor, această ultimă variantă evidenţiind o mai mare strălucire a orchestraţiei (prezentată cu un remarcabil succes la Festivalul muzicii renane de la Düsseldorf, la 1 martie 1853).
