Război în Ucraina: Europenii sunt divizaţi în privinţa trimiterii de trupe

Emmanuel Macron a reunit, luni, la Elysee, 7 lideri europeni (Marea Britanie, Germania, Italia, Spania, Danemarca, Polonia, Olanda) şefii organismelor comunitare şi NATO, la mai puţin de o săptămână după ce Washingtonul şi Moscova au convenit să lanseze negocieri, imediat, pentru a pune capăt conflictului. Un format restrâns, aşadar, pentru a forma o coaliţie de bună voinţă, cu ţări implicate, evitând în acelaşi timp blocajele apropiaţilor lui Putin, precum Viktor Orban şi Robert Fico, care nu au omis să critice manevra. Două au fost orizonturile de timp distincte: revenirea la negocierile privind pacea în Ucraina, în termen imediat şi pe termen lung accelerarea apărării europene pentru a compensa dezangajarea americană, anunţată şi pentru a oferi continentului o credibilitate totală. Emmanuel Macron a încercat să contureze „un format de luptă”, pentru a rezista lui Donald Trump şi acordului său de pace. Nimic pus în balanţă, în afara unei intenţii, realmente neclară. După mai bine de 3 ore de discuţii, Emmanuel Macron, gazda acestui mini-summit, s-a abţinut să ia cuvântul şi nici n-a încercat să sintetizeze conţinutul dezbaterilor. În schimb seara târziu pe X a anunţat că a vorbit cu Donald Trump şi cu Zelenski, cerând garanţii puternice de securitate pentru o pace solidă şi durabilă. Giorgia Meloni, premierul Italiei, a spus că Europa ar trebui să fie la masa de negocieri privind Ucraina, şi avea dreptate, fiindcă atunci când nu eşti la masă eşti în meniu, accentuând că întâlnirea de la Paris este o greşeală întrucât cadrul instituţional era un Consiliu European extraordinar, la Bruxelles, nu la Paris. În privinţa desfăşurării de trupe în Ucraina ca parte a unei potenţiale măsuri de monitorizare a încetării focului, prin trimiterea a 25-30 mii de soldaţi, Polonia, Germania, Spania şi-au exprimat precauţia.