Premierul britanic David Cameron se confruntă cu o provocare importantă la summitul de la Bruxelles de la sfârşitul săptămânii, în contextul în care Polonia, Slovacia, Cehia şi Ungaria i-au respins propunerea vizând o restrângere a prestaţiilor migranţilor europeni. Fostul premier polonez Donald Tusk, preşedintele Uniunii Europene, însărcinat să medieze un acord pe tema renegocierii relaţiei Marii Britanii cu Uniunea Europeană (UE), a anunţat că şefii de stat şi de guverne vor trebui să depună un “efort suplimentar” în vederea ajungerii la un acord în acest sens. El a făcut acest anunţ după ce Polonia, Slovacia, Cehia şi Ungaria au ajuns la o poziţie comună, prin care resping propunerile vizând limitarea ajutoarelor destinate copiilor muncitorilor migranţi originari din Europa de Est – un punct-cheie în campania lui Cameron. “Problema accesului la prestaţii sociale continuă să se afle printre cele mai sensibile”, a declarat Tusk în cadrul unei întâlniri cu premierul ceh Bohuslav Sobotka, care a prezidat un minisummit, la Praga, al celor patru ţări din cadrul Grupului V4 (sau de la Vişegrad). “Poziţia (membrilor Grupului) V4 este foarte clară. În acest sens, nu am nicio îndoială: sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se ajunge la un acord”, a subliniat preşedintele UE. El a făcut acest anunţ în contextul în care Cameron şi-a petrecut ziua de miercuri, înainte de summit, la sediul Guvernului, unde a susţinut o ultimă rundă de negocieri la telefon cu alţi lideri UE înainte să plece la Bruxelles. Cameron pare că a primit sprijinul prinţului William în privinţa rămânerii Marii Britanii într-o Uniune reformată. Ducele de Cambridge a declarat că abilitatea Marii Britanii de a coopera cu celelalte state membre este “fundamentul securităţii şi prosperităţii” ţării. Însă discursul pe care prinţul l-a susţinut la o ceremonie organizată de către Foreign Office în vederea premierii unor diplomaţi britanici, i-a luat prin surprindere pe unii oficiali guvernamentali de rang înalt, care sugerează că discursul nu a fost o reeditare a intervenţiei reginei de dinaintea referendumului pe tema independenţei Scoţiei, în care Elizabeth a II-a le-a cerut alegătorilor “să se gândească foarte atent la viitor”. Germania şi Franţa susţin ajungerea la un acord cu Cameron joi seara, ceea ce sugerează că poate fi atins un acord mai larg. Acest lucru i-ar permite premierului britanic să revină de la Bruxelles vineri şi să convoace referendumul pe tema rămânerii sau nu a ţării în blocul european pentru luna iunie. Însă asupra unui acord mai larg planează incertitudinea, din cauza unor detalii care urmează să fie abordate în săptămânile următoare. Insistenţa lui Cameron ca prevederile acordului să fie considerate ireversibile a primit o lovitură dură după ce preşedintele Parlamentului European (PE) a anunţat că nu poate garanta acest lucru. PE urmează să aprobe legislaţia secundară pe tema unora dintre cele mai controversate aspecte ale unui eventual acord – restricţionarea ajutoarelor acordate copiilor, limitarea prestaţiilor sociale acordate muncitorilor care provin din state membre UE şi care nu sunt şi membre ale zonei euro. Ar fi un lucru foarte neobişnuit ca PE să opună un vot de veto deciziilor luate de cei 28 de şefi de stat şi de guverne, iar din cauza rolului Legislativului Cameron ar putea să-şi vadă modificările în domeniul bunăstării pe care eventual le-ar obţine intrând în vigoare mult mai târziu decât spera, şi anume după ce britanicii vor vota în cadrul referendumului. Cameron, care a declarat că un acord încheiat cu liderii UE ar fi constrângător din punct de vedere juridic, a cerut asigurări că PE va aproba modificările – o promisiune pe care Martin Schulz i-a refuzat-o. Schulz a subliniat că Legislativul nu va opune un vot de veto deciziilor liderilor UE şi a catalogat negocierile cu premierul britanic drept “constructive”, însă a insistat asupra rolului central al PE. Cameron a cerut ca PE să adopte săptămâna aceasta o declaraţie prin care să se angajeze că se va supune deciziei adoptate la summit. Însă Legislativul nu va face acest lucru, deoarece este nevoit să aştepte Comisia Europeană (CE) să prezinte modificările legislative efectuate, pe care să le examineze, ulterior, în vederea luării unei decizii în acest sens. Însă propunerile CE pot fi prezentate numai după afllarea rezultatului referendumului din Marea Britanie. După ce documentele CE sunt prezentate, PE urmează să accelereze procesul legislativ, a promis Schulz. Însă “eu nu pot să ofer garanţii în vederea unei legislaţii viitoare. Niciun guvern nu se poate duce în vreun parlament şi să spună «iată, aceasta este propunerea noastră, garantaţi rezultatul». Acest lucru nu este posibil într-o democraţie”, a subliniat preşedintele PE. Guvernul britanic a anunţat că premierul a fost încurajat de întâlnirea cu Schulz şi trei eurodeputaţi care reprezintă PE la negocierile cu Marea Britanie din partea principalelor trei grupuri politice paneuropene, şi anume Gianni Pittella, din partea Alianţei Socialiştilor şi Democraţilor, Manfred Weber, din partea Partidului Popular European şi conservatorul Syed Kamall, din partea Conservatorilor şi Reformiştilor europeni. “Toţi trei şi-au exprimat în mod clar susţinerea faţă de propunerile prezentate şi au anunţat că sunt pregătiţi în vederea unei adoptări rapide a unei legislaţii europene de către PE”, a declarat o sursă guvernamentală britanică. Problema ajutoarelor pentru copii şi a modificării sistemului securităţii sociale a dominat, de asemenea, discuţiile pe care Cameron le-a purtat la Bruxelles cu Jean-Claude Juncker, preşedintele CE. De asemenea, premierul britanic a discutat cu omologul său ceh Sobotka la telefon. “Ambii au fost de acord că sunt necesare discuţii suplimentare în vederea stabilirii detaliilor”, a declarat un purtător de cuvânt al Guvernului britanic.
