În cursul zilei de ieri, preşedintele egiptean Abdel Fattah Al-Sissi a cerut adoptarea unei rezoluţii a Consiliului de Securitatea al ONU care să permită o intervenţie a coaliţiei contra jihadiştior în Libia pentru restabilirea securităţii. „Misiunea în Libia n-a fost încheiată de europeni. Noi am abandonat poporul libian prizonier al miliţiilor extremiste”. Ieri dimineaţă, preşedintele Al-Sissi a lăsat hainele civile de preşedinte pentru a lua cascheta de militar. Mareşalul preşedinte consideră că pentru a opri extremismul şi terorismul în Libia trebuie dat un răspuns. Rais-ul a adoptat contra terorismului aceeaşi mână de fier pe care a adoptat-o în ţara sa contra Fraţilor musulmani. Experţii estimează că poziţionarea sa dură faţă de vecinul libian este menită a-i conferi o legitimitatea internaţională. În Libia, una dintre coaliţii este formată din islamişti şi Fraţii musulmani şi au susţinerea Qatar-ului şi Turciei. O altă coaliţie este condusă de generalul Khalifa Haftar, gaddafist la început, plecat în Statele Unite, revenit în 2011 în ţara sa. El a promis că apără guvernul libian, recunoscut de comunitatea internaţională, dar exilat în estul ţării, fără putere reală. Generalul a recunoscut ajutorul Emiratelor Arabe, Arabiei Saudite şi…Egiptului. Negocierile între ceel două părţi, sub egida ONU, n-au condus la nicio soluţie. Situaţia este gravă şi vecinii Libiei se văd ameninţaţi de expansiunea terorismului. Tunisia, Algeria, Ciadul şi Egiptul au deplasat efective militare la frontierele lor. Preşedintele Al-Sissi cere dezarmarea miliţiilor care vor să intre în negocieri politice şi instituirea unui embargo asupra armelor. Situaţia delicată nu are o soluţie imediată, deşi Consiliul de Securitate a condamnat uciderea celor 21 de egipteni copţi, calificând actul drept „o barbarie”. Intervenţia Egiptului în Libia deschide un nou front împotriva jihadiştilor afiliaţi SI. În felul acesta, Al-Sissi se legitimează ca un aliat de nădejde al Occidentului. După destituirea preşedintelui islamist Mohamed Morsi, în iulie 2013, şi represiunea contra manifestanţilor şi partizanilor acestuia, Occidentul ameninţase Egiptul cu izolarea. Momentul a coincis cu câştigarea de teren în regiune de către jihadişti. La începutul anului trecut, Washingtonul a reluat ajutorul financiar, destinat în mare parte armatei egiptene. Franţa şi Italia, dar şi alte ţări au recunoscut preşedintele egiptean, în pofida reticenţei organizaţiilor internaţionale de apărare a drepturilor omului. Prin vânzarea a 24 de avioane de luptă Rafale, Egiptului, Franţa şi-a asumat noua stare de fapt, ministrul francez al Apărării Jean-Yves Le Dian afirmând că Al-Sissi a fost ales democratic.
