Indignarea europeană

UE a denunţat riscul unei spirale periculoase, la ameninţarea cu noi taxe vamale asupra 8 ţări, dacă Groenlanda nu este cedată SUA. Primul care a promis un răspuns „unit”, din partea europenilor, a fost preşedintele francez Emmanuel Macron, care a considerat, pe bună dreptate, inacceptabile tarifele vamale ameninţătoare, enunţate de Donald Trump, considerând că nu-şi au locul în actualul moment. Reamintim că, sâmbătă, preşedintele american a ameninţat mai multe ţări europene, care participă la misiunea din Groenlanda (deşi o fac simbolic) cu noi tarife dacă teritoriul nu este vândut în întregime. Franţa, Suedia, Germania şi Norvegia alături de Olanda, Finlanda, Slovenia şi Regatul Unit au trimis personal militar, în Groenlanda, pentru o misiune de recunoaştere în cadrul exerciţiului danez „Arctic Endurance” organizat de aliaţii NATO. Macron a clamat chiar că nici o intimidare sau ameninţare nu poate influenţa „aliaţii” nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nici oriunde altundeva în lume, augmentând astfel tensiunile de care avem cunoştinţă. Franţa rămâne angajată în apărarea suveranităţii şi independenţei naţiunilor în Europa şi în alte părţi ale lumii. Lui Macron i s-a alăturat premierul britanic Keir Starmer, şi acesta considerând că ameninţarea preşedintelui american de a impune noi tarife aliaţilor europeni, care se opun încercărilor sale de a achiziţiona Groenlanda, este „complet greşită”. Între timp ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmunsen, a declarat ieri că este surprins de somaţiile lansate de preşedintele american. Miercuri se întâlnise, alături de omologul groenlandez, cu vicepreşedintele J.D. Vance şi secretarul de stat Marco Rubio. În cele din urmă UE a avertizat că „tarifele ar slăbi relaţiile transatlantice şi ar reprezenta riscul unei spirale periculoase”. S-a mai întâmplat ceva care merită reţinut: eurodeputatul german Manfred Weber, liderul de centru-dreapta din PE a afirmat că acordul comercial, încheiat în vara anului 2025, între Washington şi Bruxelles, care urma să fie examinat în curând, nu poate fi ratificat în contextul actual. În Groenlanda, a cărei populaţie abia depăşeşte 55.000 de locuitori au fost anunţate proteste, ca răspuns la declaraţiile Washingtonului. Domneşte o tăcere apăsătoare în speranţa unui ajutor din partea aliaţilor. Tarifele promise de Donald Trump sunt o chestiune serioasă cu impact imediat. Logica presiunii americane asupra aliaţilor săi este în mişcare. Se bazează mai puţin pe forţa militară decât pe pârghia energetică, faţă de care Europa se dovedeşte vulnerabilă. Groenlanda rămâne însă o componentă cheie a sistemului de avertizare temporară şi apărare anti-rachetă a SUA. Ceea ce contează pentru Donald Trump este faptul că Groenlanda deţine potenţial rezerve mari de metale rare, petrol, şi, pe deasupra, controlează rutele de transport maritim. Pentru Donald Trump, Groenlanda este expresia dominaţiei americane în lume. În plus întreaga poveste testează şi loialitatea Europei. Donald Trump se vrea de temut, prin toate gesturile sale. Pentru europeni, însă, coşmarul înfiorător al Groenlandei se profilează la orizont. Şi ce ar fi de făcut dacă un conflict politic cu SUA ar coincide cu o criză energetică, scenariu de neconceput până recent, pe care peisajul energetic îl face acum discutabil. O reuniune de urgenţă a ambasadorilor este programată astăzi, la Bruxelles, dar asta nu înseamnă mai nimic. „Vasalitatea fericită” a europenilor a luat sfârşit în faţa imprevizibilităţii lui Donald Trump.