Potrivit Ordinului nr. 3070/15 ianuarie al Ministerului Educaţiei, publicat în Monitorul Oficial, în termen de două săptămâni inspectoratele școlare trebuie să trimită ME lista școlilor incluse în programul „Masă sănătoasă” (PNMS), potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial.
Cele 450 de școli, aprobate prin H.G. nr. 999/2023, sunt incluse, de drept, în Programul Național “Masă sănătoasă”, pentru anul 2024.
Art. 5 – „(7) Lista unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică propuse în PNMS se transmite de către inspectoratele școlare județene/al municipiului București la Ministerul Educației, în termen de 15 zile de la aprobarea prezentului ordin”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial. După cum precizează Ordinul, evaluarea unităților de învățământ în vederea selecției pentru includerea în Programul național „Masă sănătoasă” (PNMS) se face de către inspectoratele școlare județene/al municipiului București pe baza unor criterii.
Criteriile generale de selecţie
Art. 3. — (1) Criteriile de selecție generale pentru includerea în PNMS a unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt:
a) principalele niveluri de învățământ cuprinse în oferta educațională a unității de învățământ sunt nivelul primar și nivelul gimnazial, în anul școlar în curs;
b) ponderea crescută a elevilor din categorii defavorizate: preșcolari/elevi cu cerințe educaționale speciale, preșcolari/elevi aflați în sistemul de protecție specială, preșcolari/elevi de etnie romă, preșcolari/elevi cu părinți plecați la muncă în străinătate, raportată la anul școlar în curs;
c) participarea școlară și calitatea educației, analizate în baza următoarelor subcriterii:
- (i) participarea școlară, raportată la anul școlar anterior celui în care se face selecția, analizată în funcție de nivelul de învățământ, astfel:
- pentru nivelul de învățământ preșcolar: rată scăzută de participare a preșcolarilor cu vârste între 4 și 6 ani la programul zilnic de activități — sub 50% prezență lunară;
- pentru nivelul de învățământ primar: rată crescută de abandon școlar calculată, pe cohortă, ca diferența dintre numărul elevilor înscriși la debutul școlarității în clasa pregătitoare și cel al elevilor care au finalizat învățământul primar în anul școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la debutul școlarității;
- pentru nivelul de învățământ gimnazial: rată crescută de abandon școlar calculată, pe cohortă, ca diferența dintre numărul elevilor înscriși la debutul învățământului gimnazial în clasa a V-a și cel al elevilor care au finalizat învățământul gimnazial în anul școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la debutul învățământului gimnazial;
- pentru nivelul de învățământ liceal: rată crescută de abandon școlar calculată, pe cohortă, ca diferența dintre numărul elevilor înscriși la debutul învățământului liceal în clasa a IX-a și cel al elevilor care au finalizat învățământul liceal în anul școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la debutul învățământului liceal;
- (ii) calitatea educației apreciată prin rezultatele școlare obținute de preșcolari/elevi, în funcție de nivelul de învățământ, obținute în anul școlar anterior celui în care se face selecția, astfel:
- pentru nivelul de învățământ preșcolar: procent crescut de preșcolari din grupa mare, cu vârsta de 5—6 ani, care au mai mult de 50% dintre comportamentele menționate în Fișa pentru aprecierea progresului individual al copilului înainte de intrarea în învățământul primar cu mențiunea Necesită sprijin;
- pentru nivelul de învățământ primar: procent crescut de elevi în clasa a IV-a cu rezultate sub media națională la evaluarea națională la finalul clasei a IV-a;
- pentru nivelul de învățământ gimnazial: procent crescut de elevi care au obținut note sub 5 la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a;
- pentru nivelul de învățământ liceal: procent crescut de elevi care au obținut note sub 6 la examenul național de bacalaureat;
- (iii) calitatea educației apreciată prin procentul crescut de cadre didactice necalificate din numărul total de cadre didactice, raportat la anul școlar în curs;
d) dispunerea geografică izolată a unității de învățământ greu accesibile din cauza condițiilor de mediu — deltă, munte, câmpie, zonă depopulată, raportată la anul școlar în curs;
e) nivelul de marginalizare socioeconomică a localității, potrivit clasificării Băncii Mondiale în studiile „Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România” și „Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România”;
f) numărul crescut de burse sociale în unitatea de învățământ, respectiv numărul crescut de preșcolari beneficiari ai prevederilor Legii privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate nr. 248/2015, republicată, raportat la anul școlar în curs.”
Inspectoratele școale pot stabili și criterii de selecție specifice
În document se mai menţionează că , în baza criteriilor generale și a subcriteriilor prevăzute mai sus, inspectoratul școlar poate stabili criterii de selecție specifice, în baza unei proceduri proprii. Prin aceasta, inspectoratul școlar stabilește și punctajul care se acordă pentru fiecare criteriu/subcriteriu, pe niveluri de învățământ, în funcție de particularitățile locale.
În stabilirea criteriilor de selecție specifice inspectoratul școlar poate utiliza și următoarele criterii:
- rata scăzută de preșcolari cu vârsta de 6 ani care au frecventat grupa mare — nivel preșcolar și nu se regăsesc înscriși în învățământul primar în anul școlar următor;
- rata scăzută de elevi care au frecventat clasa a IV-a și nu se regăsesc înscriși în clasa a V-a în anul școlar următor;
- rată scăzută de absolvire a clasei a VIII-a de către elevi;
- rata scăzută de participare a elevilor la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a;
- rata scăzută de absolvire a clasei a XII-a/a XIII-a de către elevi;
- rata scăzută de participare a elevilor la examenul național de bacalaureat;
Pe 11 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu a anunțat, referitor la programul „Masă sănătoasă în școli”, că ținta este creșterea numărului de la 450 de unități de învățământ până la 1.000 de școli: „Ținta noastră este să creștem de la 450 de unități (de învățământ – n.red) la 1000 numărul școlilor, unde să oferim acest suport alimentar copiilor”.
Guvernul Ciolacu a amânat până pe 1 ianuarie 2025 aplicarea prevederii din Legea învățământului preuniversitar despre Masă Sănătoasă acordată pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari direcți, în scopul sprijinirii participării la educație a tuturor copiilor.
Astfel, în 2024, Guvernul va finanța maxim 1000 de unități de învățământ, în limita sumei de 1.139.400 mii lei, potrivit OUG nr. 115 din 14 decembrie 2023. De fapt, maxim 400 de școli noi ar putea intra în program, conform calculelor Edupedu.ro. In cele 450 de scoli, deja incluse în program sunt 181.253 de beneficiari.
