La Secția de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei (strada „Madona Dudu” nr. 14) are loc astăzi, ora 11.00, vernisajul expoziției „Rarități din colecția Muzeului Olteniei”. Evenimentul se înscrie într-un program mai amplu de valorificare a pieselor deosebite care există în patrimoniul acestei instituții, iniţiat în acest an sub genericul „Descoperă Secretele Olteniei”, ca și în programul „Consiliul Judeţean Dolj investeşte în cultură”, ce are în vedere promovarea patrimoniului cultural naţional.
„Muzeul Olteniei a organizat în ultimii ani numeroase expoziţii temporare prin care şi-a pus în valoare o parte din imensul patrimoniu format din aproximativ 250.000 de piese, expoziţii cu obiecte deosebite, valoroase, dintr-o anumită colecţie, dar nu a venit niciodată în întâmpinarea publicului cu rarităţile din toate colecţiile. Prin această expoziţie, specialiştii Secţiei Istorie-Arheologie prezintă publicului tot ceea ce are secţia mai valoros în colecţiile de Arheologie, Istorie Medievală şi Istorie Modernă şi Contemporană”, menționează reprezentanții instituției.
Importanţa pieselor de patrimoniu cultural prezentate în expoziţia „Rarităţi din colecţia Muzeului Olteniei” depăşeşte cu mult graniţele Olteniei, multe dintre ele fiind de valoare universală datorită unicităţii. Sunt prezentate publicului piese ce ţin de evoluţia armamentului antic şi medieval din Asia şi Europa de Est, carte veche românească şi străină, ceramică grecească antică, podoabe şi arme dacice, statuete, ceramică şi piese de podoabă romane, vase de lemn şi lut neolitice (unicate naţionale), podoabe de epocă medievală şi modernă, elegante rochii din secolul al XVIII-lea.
În centrul atenţiei se va afla, cu siguranţă, craniul uman de Homo Sapiens de la Peştera Muierii, ce are o vechime de aproximativ 30.000 de ani, Tetraevangheliarul bizantin datat în sec. XII-XIII, sabia haiducului Iancu Jianu, tezaurul domnesc, medieval, de la Dudaşul Schelei (județul Mehedinţi), inelul sigilar al Banului Manta (sec. XVI), crucea relicvar ce a aparţinut lui Nicolae Pătraşcu, fiul lui Mihai Viteazul, călimara de brâu a boierului Nicolae Glogoveanu, harta Valahiei din anul 1718, ceasurile lui Alexandru şi al Aristiei Aman, dar şi ceasul lui Gheorghe Chiţu, tocul de scris cu care marele diplomat Nicolae Titulescu a semnat Tratatul de la Trianon – 4 iunie 1920.
