Mihai Rotaru îi penalizează pe Mirel Rădoi şi pe Sorin Cârţu, pentru că “şi-au spălat rufele în public”. De multe ori, inclusiv în acest caz, a nu spăla rufele în public se traduce prin „a ascunde mizeria sub preş”. Mihai Rotaru oferă exemple cu alţi jucători care au fost pedepsiţi fără tam-tam, ca să nu le scadă cota, iar pe unii, gen Băluţă sau Vătăjelu, a şi reuşit să-i vândă, chiar dacă fuseseră în prim-planul unor scandaluri. Rotaru se alintă cu gândul că mai poate păcăli pe cineva cu Ivan. A mai făcut-o o dată, chiar dacă numai pe jumătate, fiindcă l-a răscumpărat cu o parte din sumă. Cu Markovic va fi mult mai greu, fiindcă el nu va trece de vizita medicală în cazul unui transfer din cauza…cântarului. Subiectul e duetul Ivan-Markovic, fiindcă Hanca şi Vînă sunt cazuri pierdute încă de la sosire, numai Mihai Rotaru şi Marian Copilu i-au putut cataloga drept fotbalişti pe cei doi.
De ani de zile ni se spune că burta lui Markovic nu e ceea ce pare, ci o protuberanţă naturală, iar el este în grafic la kilograme, deşi atacantul se îndoapă masiv cu dulciuri şi fast-food „off the record”. Nu e o premieră, şi despre Alibec se spunea că „aşa e conformaţia lui”, iar acum ni se relevă look-ul de fotbalist al dobrogeanului, pe care nu l-a mai afişat din adolescenţă, când îl achiziţiona Inter Milano. Rotaru e mulţumit că, chiar şi aşa dolofan, pe Markovic a avut o ofertă de aproape 2 milioane de euro. Pe Ivan a cheltuit 1 milion de euro la „repatriere”, dar n-a mai putut fi vândut din nou, deşi se speculau tatonări de la Bordeaux. Experienţele la alte echipe confirmă că numai în Bănie, la pensionul unde li se tolerează orice, mai au puseuri de randament. La Krasnodar şi Rapid Viena, Andrei Ivan n-a reuşit să se impună şi a revenit acasă. Detaşat la Clinceni, Markovic n-a confirmat şi a crescut numai…în greutate.
Rotaru încearcă să-şi vândă marfa şi l-a amendat pe Rădoi pentru că i-a făcut reclamă negativă. „Markovic a fost golgheterul campionatului, dacă scoatem golurile din penalty” dixit Rotaru, care „uită” să menţioneze că majoritatea reuşitelor atacantului n-au contat, venind când echipa avea avantaj linişititor sau meciul era deja pierdut. Markovic poate avea execuţii fabuloase, dar, în aşteptarea acestora, un antrenor riscă să-şi încheie prematur mandatul, fiindcă are mereu un om în minus în joc. Apropo, Ilie Dumitrescu nu înţelegea de ce Mirel Rădoi i-a trimis la echipa a doua pe cei patru jucători şi nu i-a păstrat la antrenamente, fără să-i folosească la meciuri. „Sir Mister” nu pricepe că nu-ţi poţi face antrenamentul dacă ai nişte jucători care nu participă efectiv, jucători nu vor sau nu pot să se antreneze, care îşi compromit şedinţa de pregătire. Nu e vorba de cei care cară pianul şi cei care cântă la el. E vorba de cei care nu vor nici să care pianul şi foarte rar apasă pe o clapă, în rest doar…trag clapa.
Markovic este probabil cel mai talentat atacant din fotbalul românesc de la…Alibec încoace, dar probabil nu va specula nici 10 % din acest dar nativ. Cum să gestionezi un vestiar în care unii trag la căruţă, iar alţii stau cocoţaţi în ea? Ce să le spui celor care zi de zi trudesc, în timp ce câteva specimene trag chiulul constant… Creţu nu posedă nici pe departe talentul lui Markovic, dar aleargă de cinci ori mai mult la un meci sau la un antrenament şi a marcat şi de două ori mai multe goluri decât tânărul atacant, şi chiar unele decisive. Ca să nu mai amintim de sacrificiul recent al lui Bancu…
Nu e un accident, problema e cronică la Ivan şi Markovic. Au avut-o şi ceilalţi antrenori şi toţi au plecat, iar jucătorii au rămas. Lui Rotaru i-ar fi convenit probabil un antrenor care să muncească 24/24, ca Rădoi, dar să facă spectacol şi să le ridice cota jucătorilor, precum Reghe. Rotaru s-a chinuit să-l dea afară pe Reghecampf, antrenorul sub comanda căruia Ivan şi Markovic au avut cele mai bune prestaţii din cariera lor. Acel haos invocat de Rotaru în perioada cu Reghecampf se plia pe comportamentul şi indolenţa acestor jucători. Numai că jucătorilor le-a fost tolerată în continuare această „dolce far niente”, în timp ce lui Reghe i-a fost fatală relaxarea. Ivan şi Markovic au performat cel mai bine când sfârâiau grătarele la cantonament, cu Master Chef Reghe la pupitru, „Fiţă cu Adiţă” descindea în cantonament, iar lăutarii răsunau în Lunca Jiului. Rotaru n-a acceptat stilul „excentric” al antrenorului, dar le-a tolerat mofturile jucătorilor, în speranţa că la un moment dat va găsi „fraierul perfect” pentru a-i vinde.
Cu acest gen de compromisuri, Craiova a ratat şansa de a face pasul decisiv spre performanţă. Agăţându-se că „moftangii” vor erupe cândva, sperând că Vînă, Căpăţână, Cîmpanu, Hanca, Florescu etc. vor merita la un moment dat salariile indecente pe care le încasează şi nu vor fi ceeea ce au sunt, de fapt, nişte transferuri ratate. Rotaru nu acceptă că se păcăleşte, deşi de câţiva ani o face constant. Lui Rotaru i-au confirmat aproape toate transferurile pe bani, dar le-a sistat de când s-a păcălit grav cu Cîmpanu, adus pe o jumătate de milion de euro. Era şi firesc, din moment ce a adus o rezervă de la Botoşani, alta decât Florescu. Cu Băluţă, Mitriţă, Koljic, Cicâldău, jucători pe care a plătit, Rotaru nu numai că nu s-a înşelat, ba chiar a făcut profit frumuşel. Dar de câţiva ani strategia de mercato e falimentară, parcă e făcută de afoni în fotbal, iar acum vrea să scoată pârleala cu Ivan şi Markovic. Numai că Mirel le-a relevat caracterul acestora înainte ca Rotaru să-i „vopsească” decisiv.
Înzestraţi cu talent, făcând cunoştinţă de la o vârstă fragedă cu atmosfera din Bănie, mari speranţe ale fotbalului românesc, fără capacităţi intelectuale deosebite, alintaţi de patron şi de galerie, toleraţi de toţi antrenorii, nu pentru că pot rezolva anumite meciuri, ci pentru cota lor artificială şi fiindcă sunt protejaţi de patron. În afara Craiovei, n-au confirmat la alte echipe, dimpotrivă. Vă sună cunoscut portretul? Aşa e, îi avem în faţă pe noii „fraţi Costea” ai Craiovei. Iar Mirel Rădoi s-a travestit în Laurenţiu Reghecampf, în „scandalul papanaşilor”. Mititelu l-a concediat atunci pe Reghe, iar Rotaru l-ar fi dat afară pe Mirel Rădoi, dar nu prea îl ajută contextul. Deranjat că Rădoi le-a afectat cota beizadelelor, că le-a expus public marile defecte, când la club se cerea îngroparea mizeriei sub preş, Rotaru este constrâns de seria bună a lui Rădoi şi de faptul că nu prea mai are plan de rezervă. Dar Rădoi are zilele numărate la Craiova. Fiindcă aici e mai presus, de mai multă vreme relaţia patronului cu jucătorii, cu care îşi petrece inclusiv vacanţele, decât raporturile normale în fotbal, sau cele necesare performanţei.
