Agenţia Naţională Antidrog (ANA) se alătură campaniei de marcare a “Zilei Naţionale fără tutun”, prin activități derulate la nivel naţional și măsuri specifice menite să informeze și să tragă un semnal de alarmă cu privire la efectele nocive determinate de fumat în general. În acest context, cele 47 de centre de prevenire, evaluare și consiliere antidrog din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog desfășoară, la nivel national, activități de informare, educare și conștientizare cu privire la riscurile de sănătate asociate fumatului, atât în rândul elevilor, cât şi al comunităţilor locale.
FOTO:arhivă
Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA) Dolj desfășoară activități tematice, în unităţile de învăţământ, la Școala Profesională „Constantin Argetoianu“ Argetoaia, Școala Gimnazială Sadova și Școala Gimnazială „Mihai Eminescu“ Craiova, dar și în comunitate, la Târgul de săptămână din localitatea Sadova și la Penitenciarul “Pelendava” Craiova, după cum a precizat comisar – şef Florin Nicolăiţă, coordonatorul CPECA Dolj . La nivel naţional, potrivit rezultatelor ultimului studiu în populaţia generală (General Population Survey), realizat de Agenţia Naţională Antidrog, după alcool, fumatul ţigaretelor cu tutun înregistrează cel de-al doilea nivel al prevalenţei consumului de droguri în populaţia României. Media vârstei de debut este de 18,6 ani. Analiza vârstei medii de debut în consumul produselor din tutun indică faptul că aproape trei sferturi (71,1%) dintre respondenți au declarat că au fumat pentru prima dată înainte de a împlini vârsta de 20 ani, pentru 12,4% apariţia acestui comportament întâmplându-se înainte de împlinirea vârstei de 14 ani (12,4%). Diferenţierea pe gen reliefează deosebiri în ceea ce priveşte comportamentul faţă de consumul experimental de tutun: 67,2% prevalenţa consumului în rândul populaţiei masculine, faţă de 49,4% în rândul celei feminine. Pentru a proba necesitatea unei intervenţii, cei care au fumat cel puţin o dată în viaţă au fost întrebaţi dacă au vorbit vreodată cu un cadru medical despre fumat şi despre consecinţele acestuia. Datele arată că 87,6% dintre aceştia au menţionat că nu au avut un astfel de dialog. Analiza răspunsurilor la această întrebare, în funcţie de mediul de rezidenţă al subiecţilor, arată o pondere mai mică pentru respondenţii din zona rurală (8,9% faţă 13,9%) de a solicita unui cadru medical informaţii referitoare la fumat și consecinţele asociate acestui comportament.
