În faţa deputaţilor Radei Supreme, printr-un discurs transmis în direct pe contul Facebook al preşedinţiei, preşedintele ucrainian şi-a prezentat ieri „planul de victorie”, compus din 5 puncte şi 3 anexe secrete. Elementele cheie includ o invitaţie oficială de a adera la NATO, ridicarea de către aliaţi a restricţiilor în privinţa atacurilor cu rachete cu rază lungă de acţiune asupra Rusiei, refuzul de a ceda mai mult teritoriu ucrainian şi continuarea incursiunilor în regiunea Kursk. Planul are o aplicare secretă, despre care se spune că ar fi salutată de liderii SUA, Regatului Unit, Franţei, Italiei şi Germaniei. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peşkov, planul expus de Zelenski este apriori respins şi Kievului i se cere „să-şi revină în fire. Singurul mod în care războiul se va încheia era ca Ucraina să realizeze inutilitatea politicii pe care o urmează”. Astăzi, la un summit al Uniunii Europene, la invitaţia preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, menţionatul plan de victorie al lui Volodimir Zelenski va fi prezentat in-extenso. Este evident că preşedintele ucrainian a exclus cedarea de teritorii –deşi formularea acestui punct este destul de ambiguă- pentru a pune capăt războiului, adăugând că Ucraina şi aliaţii săi trebuie să „forţeze Rusia să participe la un summit de pace şi să fie gata să pună capăt războiului”. Liderul de la Kiev a denunţat sprijinul Chinei, Coreei de Nord şi Iranului acordat Rusiei, etichetând ca, de-a dreptul, criminală coaliţia cu Putin. Cu toate acestea, modalităţile de obţinere a păcii, avute în vedere de Zelenski, sunt în contradicţie cu situaţia din teren. Autorităţile ucrainiene au ordonat, ieri, evacuarea obligatorie a oraşului Kupiansk, din regiunea de nord-este Harkov, în timp ce forţele ruse se apropie şi oficialii se confruntă cu dificultăţi în furnizarea de servicii pe timpul iernii. Kupiansk căzuse în mâinile forţelor ruse, săptămânile imediate, de după invazia din februarie 2022, dar a fost recuperat, mai târziu, în acelaşi an, de trupele ucrainiene. În faţa propriilor parlamentari, Zelenski a recunoscut oboseala tot mai mare, resimţită în toată ţara, de război. Propria sa oboseală i-a fost gravată pe faţă, când a spus că „victoria a devenit pentru unii un cuvânt inconfortabil şi nu uşor de obţinut”. Moralul naţiunii s-a prăbuşit treptat sub apăsarea veştilor numărului mare de morţi şi răniţi, a unei legi controversate de mobilizare şi a atacurilor ruseşti fără sfârşit, asupra teritoriului ucrainian. Se crede, din ce în ce mai mult, că orice acord de pace ar trebui să implice cedarea de teritorii, pe care ruşii le ocupă momentan, în schimbul garanţiilor de securitate. Or, Zelenski şi-a augmentat dorinţa de a forţa Rusia să negocieze, cu orice preţ şi să nu cedeze din teritoriile pierdute şi ocupate de armata rusă. Mai mult, preşedintele ucrainian doreşte ca trupele sale epuizate să continue lupta, deşi sunt dependente, în mare măsură, de ajutorul occidental. Planul său de victorie va avea neovoie şi de aprobarea următorului preşedinte american. Şi dacă Trump revine la Casa Albă, altele vor fi discuţiile. Şi mai sunt probleme. Franţa aflată sub presiune, în intenţia de reducere a deficitului bugetar, care a putea ajunge la 6% din PIB, dar şi Germania, cel mai mare donator de ajutoare militare, intenţionează să reducă ajutoarele acordate Ucrainei. În iunie a.c. G7 a promis Ucrainei un împrumut de 50 miliarde dolari, dar câteva luni mai târziu angajamentul riscă să se distrugă, devenind fragmentar şi precar, afectat de disputele politice şi juridice intense. Planul iniţial, născut la summit-ul G7 din Puglia (Italia) se baza pe concesii din partea partenerilor principali. Suma de 50 de miliarde urma să fie rambursată din profiturile obţinute din dobânzile la fondurile îngheţate ale Băncii Centrale ruse, o soluţie inteligentă, dar fragilă. Acum „crăpăturile” la acest angajament au devenit evidente. Şi cea mai mare problemă este ciclul de reînnoire a sancţiunilor de 6 luni ale UE, un punct tehnic, dar critic. Pentru reînnoirea sancţiunilor este necesară unanimitatea membrilor UE, ceea ce înseamnă că fiecare vot aduce cu sine posibilitaeta unei întârzieri a sancţiunilor, şi în consecinţă o întrerupere a fluxului de venituri care ar trebui să finanţeze rambursarea Ucrainei. Viktor Orban a precizat că va respinge o modificare pentru a prelungi perioada de reînnoire a sancţiunilor. Şi mai sunt şi alte obstrucţii.
