Declaraţia lui Donald Trump, privind răgazul de 50 de zile, acordat lui Vladimir Putin, pentru a încheia războiul din Ucraina, adică până la 3 septembrie a.c. a picat ca „nuca în perete”, lăsând pe mulţi cu gura căscată. Au fost iniţial 24 de ore, apoi 100 de zile, pentru convenirea asupra păcii şi toată lumea vede termenul scadent, de 50 de zile, ca iluzoriu. De ce 50 de zile? I-a spus Vladimir Putin, lui Donald Trump în timpul ultimei lor conversaţii, că are de gând să încheie „operaţiunea militară specială”, la data menţionată? De la revenirea la Casa Albă preşedintele american a privit şi continuă să o facă, cu vădită răceală spre Bruxelles şi în afara unor gesturi de politeţe, de complezenţă, nimic altceva. Acum a făcut o întoarcere de 180 de grade, care ar putea consolida apărarea aeriană a Ucrainei. Într-un alt plan, deşi agenda discuţiilor imperative se încarcă de la o zi la alta, ei bine, într-un asemenea context Kaja Kallas, şefa diplomaţiei UE, vicepreşedintele Comisiei Europene, a mărturisit că salută disponibilitatea preşedintelui american de a admite livrarea de rachete Patriot în Ucraina (rachetele de croazieră Tomahawk nu mai sunt pe lista de livrare deocamdată), dar insistă ca partea americană să se regăsească în acest efort financiar, de fapt o povară. „SUA şi Europa lucrează împreună şi dacă lucrăm împreună putem pune presiune pe Putin să negocieze serios”. Planul propus şi enunţat de preşedintele american, circumscris „anunţului surprinzător” suna astfel: sistemele de apărare antiaeriană Patriot, alte arme în valoare de miliarde de dolari, vor fi plătite de ţările europene. Anunţul a fost făcut în Biroul Oval în pretenţa secretarului general NATO, Mark Rutte, care a consimţit totul. „NATO va coordona acest lucru şi va colabora cu Matt Whitaker, care este aici, un reprezentant permanent excelent. El va coordona totul”. Până în prezent, Parisul refuzase să participe la achiziţii de arme pentru Ucraina, şi va continua să facă acelaşi lucru. Macron are altă filozofie. Între timp, Donald Trump a spus că rachetele pentru sistemul de apărare antiaeriană Patriot au fost deja trimise armatei ucrainiene prin intermediul Germaniei. Deciziile luate sunt percepute de partea ucrainiană nu ca un semn de pace justă, ci ca un semn de continuare a războiului. Ucraina nu mai duce lipsă de arme, ci de militari. La Moscova, Peşkov „îi dă înainte” cu aşteptarea propunerii din partea Kievului, pentru organizarea celei de a 3-a rundă de negocieri de pace. Dar cine mai spune adevărul? Donald Trump în timpul unei conversaţii cu jurnaliştii pe peluza sudică a Casei Albe, a spus că SUA nu furnizează rachete cu rază lungă, deşi Washington Post a scris că noul pachet de ajutor militar ar putea include rachete ATACMS cu rază lungă de acţiune. Dacă nu se va ajunge la un acord, pentru încheierea războiului în termen de 50 de zile –un preaviz- între Moscova şi Kiev, vor urma taxele vamale secundare împotriva aliaţilor comerciali ai Moscovei, într-un efort de a forţa Rusia să cedeze. Momentan, Rusia nu exportă practic nimic în SUA care să poată fi impozitat. Cu acest ultimatum, Donald Trump vizează diverşi parteneri comerciali ai Rusiei, printre care China şi India care ar beneficia de preţuri scăzute la petrol şi gaze, alimentând bugetul Kremlinului cu echivalentul a zeci de miliarde de dolari. O decomprimare a ofensivei de vară a Rusiei ar fi de aşteptat, dar multe detalii se schimbă de la o zi la alta. Numai pacea mult clamată, în discuţii, rămâne îndepărată.
