Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman” marchează astăzi Ziua mondială pentru combaterea deşertificării, în cadrul proiectului “Împreună pentru un mediu mai curat”, alături de Agenţia pentru Protecţia Mediului Craiova.
Cu acest prilej este organizată o acţiune de informare în afara bibliotecii. Elevii de la Colegiul Naţional “Carol I” înscrişi în proiect, însoţiţi de prof. dr. Lidia Năstasie, consilieri de la Agenţia pentru Protecţia Mediului – Octavian Popa şi Robert Georgescu – şi bibliotecarele Carmen Tică şi Sofia Cercel se deplasează în Bechet pentru a vedea portul şi apoi punctul de alimentare cu apă al canalului magistral al Sistemului de irigaţii Sadova-Dăbuleni.
După această informare la faţa locului, se va merge la Dăbuleni, la Staţiunea de Cercetări şi Dezvoltare a Culturilor pe Nisipuri. Alături de directoarea Aurelia Diaconu, elevii vor vizita parcela martor unde se păstreză dunele de nisip aşa cum erau înainte de începerea proiectului de deşertificare prin: nivelarea dunelor, plantarea în caroiaj a perdelelor de protecţie din salcâmi pentru stabilizarea nisipului şi construirea sistmului de irigaţii. Tot aici se vor întâlni cu specialişti din cadrul staţiunii şi cu primarul oraşului Dăbuleni pentru a primi mai multe informaţii şi eventuale lămuriri. La întoarcere, participanţii la această informare, vor vizita parcela plantată cu salcâmi chiar de ei, cu zece săptămâni în urmă.
«Prin această acţiune, biblioteca publică împreună cu partenerii săi, se implică activ în sprijinul comunităţii invitând elevii participanţi la o lecţie inedită de geografie a judeţului. Ei vor cunoaşte problemele acestei zone şi modul cum comunităţile locale, în colaborare, se străduiesc să găsească soluţii pentru dezvoltare durabilă. Sperăm că dintre ei se vor recruta viitorii specialişti, întreprinzători şi, de ce nu, viitorii lideri care vor şti să ia cele mai bune decizii privind această parte de ţară. În acelaşi timp, sperăm să îi încurajăm şi pe localnici în bunele practici pentru combatera deşertificării», declară reprezentații Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.
Ziua Mondială Împotriva Deşertificării marchează pe 17 iunie adoptarea în 1994 a Convenţiei Naţiunilor Unite asupra luptei împotriva deşertificării şi a secetei, care a intrat în vigoare în 1996.
Deşertificarea este definitǎ de Convenţia ONU pentru Combaterea Deşertificǎrii drept “degradarea terenurilor din zonele aride, semiaride şi subumid-uscate ca rezultat al acţiunii diferiţilor factori, inclusiv ai schimbǎrilor climatice, precum şi datoritǎ activitǎţilor umane”.
Deșertificarea este evidentă pe aproape 25% din suprafața uscatului terestru și afectează peste 110 țări, de pe toate continentele, fenomenul fiind denumit “cancerul Pământului”.
Interesul României în această problemă rezultă mai ales din faptul că 1/3 din teritoriul ţării (7 mil. ha) şi cca. 40% din suprafaţa agricolă sunt situate în zone cu risc de deşertificare. Regiunile cele mai expuse sunt: Dobrogea, Sudul Moldovei şi Sudul Câmpiei Române.
Unul dintre cele mai afectate judeţe din sud este Doljul, unde fenomenul deşertificării, semnalat de mai mulţi ani, este alimentat de secetă, de solul nisipos, de fenomenul de deflaţie eoliană (spulberarea nisipului de vânt), dar şi de defrişările masive. În zona Calafat – Poiana Mare – Sadova – Bechet – Dăbuleni şi fluviul Dunărea, din sudul judeţului, peste 100 de hectare de teren au devenit aride, solurile nisipoase având o tendinţă spre deşertificare. Din cauza fenomenului, zona a fost botezată “Sahara Olteniei”. În ultimii trei ani, în zonă a fost calamitat un procent foarte mare de suprafeţe (între 50% şi 100%). În consecinţă, şi pierderile de recolte au fost considerabile (între 73,8%, în 2001, şi 92,8%, în 2002).
