Mesajele de compasiune din lumea întreagă, bineînţeles şi de la Bucureşti, au fost adresate în tot cursul zilei de ieri Franţei, după incendiul devastator al Catedralei Notre Dame de Paris, o bijuterie a artei gotice şi o emblemă fidelă a Capitalei Luminilor. Drama sfâşietoare a stârnit emoţii în toată lumea, fiindcă focul a lovit o catedrală a imperiului, şi apoi a Republicii, cu 850 de ani de istorie, arhitectură, pictură şi sculptură. Un simbol al creştinităţii. O capodoperă a arhitecturii medievale gotice, construită pe durata secolelor XII şi XIII, un reper cultural, nu doar al Parisului, cât şi al restului lumii civilizate. Un simbol al culturii europene a ars. Sub privirile unei lumi întregi, care a privit înmărmurită, luni seara, imagini de coşmar, neverosimile, şi numeroase mari canale străine de televiziune – cum s-a întâmplat şi la Bucureşti – şi-au întrerupt programele pentru a difuza în direct evenimentul care a atins „cea mai mare comoară a lumii”, cum s-a exprimat Barack Obama. Vizitată an de an de milioane de pelerini şi turişti. De-a dreptul lăudabilă media franceză, care aşa cum observa şi istoricul Adrian Cioroianu, delegatul permanent al României pe lângă UNESCO, cu rang de ambasador, nu s-a aventurat în ipoteze năştruşnice, deplasate, tendenţioase, spre a ne reaminti de „corupţia ucide”, sintagmă cu care s-a cochetat copios la nenorocirea de la Colectiv. Ministrul Culturii, Franc Riester şi secretarul de stat Laurent Nunez de la Interne, susţin că erau identificate vulnerabilităţile la nivelul boltei fragilizate, din cauza lemnului copt de trecerea timpului, aparţinând diverselor specii de arbori seculari. Şarpanta scheletului din bârne al acoperişului Catedralei a fost distrusă în totalitate, iar o parte din bolta edificiului s-a dărâmat. Structura de lemn, una dintre cele mai vechi din Franţa, era lungă de 100 metri şi era compusă din material lemnos, aparţinând circa 1.000 de arbori, trunchiuri de copaci din specii diferite, asamblate, de unde şi porecla de „pădure”, pe care i-au dat-o specialiştii. Unele dintre bârne datau din secolul XII, iar stejarii folosiţi atunci aveau deja 300 de ani vechime. O pierdere mare în acest incendiu, este turla subţire – „săgeata” – din mijlocul construcţiei, care se ridica la 93 de metri de sol, şi care luni seara a cedat. Ancheta Parchetului din Paris, pentru „distrugere involuntară prin incendiu”, declanşată imediat a fost încredinţată Direcţiei Regionale a Poliţiei Judiciare (DPRJ), care mobilizează 50 de anchetatori şi deja lucrătorii şantierului sunt aşteptăţi pentru primele declaraţii. Ancheta se anunţă lungă şi complexă, a declarat procurorul Parisului, Remy Hertz, evocată fiind ipoteza unei flăcări provocată de un aparat de sudură. 400 de pompieri au fost implicaţi timp de peste 12 ore în lupta cu flăcările, utilizate fiind 18 tunuri de apă, adusă din Sena. Două turnuri au fost salvate, iar structura „prezervată în întregime”. Incendiul Catedralei Notre Dame este văzut ca o tragedie internaţională. Şi bilanţul pagubelor materiale se anunţă dramatic. O reuniune a guvernului, condus de Edouard Philippe, a avut loc în cursul zilei de ieri. După ce Emmanuel Macron făgăduise reconstruirea Catedralei, deşi durata se va întinde pe mai mulţi ani, iar costurile se vor ridica la sute de milioane de euro. O subscripţie naţională a fost deja lansată. Şi, miliardarul Francois Pinaut, proprietarul firmei Gucci şi al echipei de fotbal Stade Rennais, a deblocat 100 milioane euro, iar familia Bernard Arnault şi-a anunţat participarea cu 200 miloane euro. Regiunea Ile de France, a anunţat un ajutor de urgenţă de 10 milioane euro. Primăria Parisului oferă 50 milioane euro, iar Grupul LVMH, un gigant de lux, a anunţat un ajutor de 200 milioane euro. O colectă naţională, iniţiată de Fundation du Patrimoine, sub deviza „Notre Dame de Paris je t’aime”, a fost deschisă. Se vorbeşte de o conferinţă internaţională a donatorilor. Desfigurată, Catedrala Notre Dame este în picioare. Ce s-a salvat şi ce nu s-a salvat este încă în discuţie. Se spune că impresionanta colecţie de obiecte de cult între care Coroana de Spini, presupusă a fi stat pe capul lui Hristos, şi o bucată din crucea pe care ar fi fost răstignit, sunt salvate. Se discută despre colecţia de tablouri, unele intacte, altele afectate. Dar solidaritatea francezilor, îngemănată cu tristeţea contează şi pe susţinerea internaţională, care nu va lipsi cu siguranţă. Când este vorba de Catedrala Notre Dame din Paris, şi noi suntem francezi.