Domnul Zelenski îşi ceartă rău parlamentarii!

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, menţionează ziarul Strana.ua, a anunţat că va trimite parlamentarii, care nu votează cum este necesar, în prima linie a frontului. Acesta este răspunsul, aparent nervos, la lipsa cronică de voturi din Rada Supremă şi la informaţiile conform cărora circa 60 de deputaţi, din formaţiunea politică „Slujitorii Poporului” doresc să părăsească Parlamentul. Principalul motiv al refuzului de votare a unor proiecte de lege, din ultimele luni, a fost forţarea agenţiilor anticorupţie, la renunţarea anchetelor împotriva zecilor de membri ai partidului „Slujitorii Poporului”, formaţiune de guvernământ. Extinderea prerogativelor agenţiilor anticorupţie nu convine nici lui Zelenski, care ştie că s-a încercat să se ajungă la el, însă în sfera publică joacă rolul „poliţistului bun”, ameninţând că îşi va trimite „trupeţii” pe front. „Cei care nu servesc în Rada pot ajuta ţara în prima linie a frontului”, a spus preşedintele, la o întâlnire cu ziariştii. Care a mai adăugat că situaţia din Parlament trebuie corectată. În spatele ameninţării neobişnuite se află însă o criză acută din Parlamentul ucrainian, unde proiecte ce vizează legături mai strânse cu Uniunea Europeană, reformele cerute, premize pentru asistenţă financiară din partea FMI şi UE, sunt afectate în mod special. Discuţiile cu liderul grupului parlamentar al partidului său, David Arakhamia, de a găsi soluţii de ieşire din impas, n-au dus la rezultatul dorit. Fiindcă problema de fond este una structurală. Rada actuală, aleasă în 2019, are deja peste 6 ani şi jumătate, mai mult decât orice legislatură. Din cauza legii marţiale, alegerile parlamentare nu pot avea loc, în prezent, în Ucraina. Un vicepreşedinte al grupului parlamentar al partidului de guvernământ „Slujitorul Poporului”, care oficial deţine majoritatea, a invocat starea de spirit descurajantă, de oboseală multiplicată, salariile mici în jur de 1000 de euro lunar, ş.a.m.d.. Ameninţarea lui Zelenski cu „trimiterea pe front” a parlamentarilor indisciplinaţi nu poate fi pusă în aplicare. Legea mobilizării ar trebui mai întâi modificată, amendată, votată de parlementari. Cu toate acestea, în absenţa unui dialog între Guvern, biroul prezidenţial şi Parlament se poate observa cât de tensionată este situaţia la Kiev. Ceea ce era de aşteptat. Membrii Radei Supreme se află între grupurile scutite de serviciul militar. Ucraina a ieşit însă în zilele din urmă din lumina reflectoarelor. Chiar dacă Zelenski face eforturi, vădite, pe multiple planuri, pentru a rămâne în graţiile lui Donald Trump, există teama că Rusia ar putea beneficia în cele din urmă de noua situaţie geo-politică. Preşedintele american i-a cerut, din nou lui Zelenski, să încheie un acord pentru a pune capăt războiului, dar acesta refuză concesiile pe care le solicită partea rusă. În acelaşi timp, Donald Trump a respins deja de două ori şi a făcut-o la un mod extrem de iritant încercările Kievului de a fi util războiului, prin transferul de experienţă în combaterea dronelor. Kievul riscă mult, prin îndârjirea cu care îşi apără integritatea teritoriului. Mecanica descrescătoare a schimbării priorităţilor ne arată că Washingtonul este în altă parte, iar problema ucrainiană să împotmoleşte într-o indiferenţă vecină cu abandonarea. Ceea ce un oficial de la Palatul Elysee a numit „efectul de eclipsă” al războiului din Orientul Mijlociu. Şi încă ceva: Kievul risă să se ciocnească, în curând, cu proprii aliaţi dacă aceştia nu se vor angaja suficient, conform promisiunilor, perspectivă care ar dezvălui o stare de nelinişte în rândul elitei conducătoare, nu rareori amnezică: Ucraina este doar unul din principalele teatre de operaţiuni ale lumii.