Începând cu toamna acestui an, mai multe secţii ale Muzeului Olteniei vor putea fi vizitate virtual, prin simpla accesare a site-ului instituţiei. Aceasta este doar una dintre surprizele pregătite pentru 2011 de reprezentanţii muzeului, printre investiţiile planificate figurând şi scanarea tridimensională a siturilor arheologice de la Desa şi Cioroiu Nou.
Vizita la muzeu va deveni începând din toamna acestui an o aventură şi în plan virtual. Muzeul Olteniei îşi deschide larg porţile pentru internauţii care, profitând de beneficiile noilor tehnologii vor putea să admire piesele de patrimoniu chiar din faţa calculatorului. În cadrul unei conferinţe de presă, directorul Muzeului Olteniei, Mihai Fifor, a anunţat că primele secţii virtuale inaugurate vor fi cele de Etnografie şi Ştiinţele Naturii.
Investiţiile nu se opresc însă aici. Alături de arheologii Florin Ridiche şi Dorel Bondoc, dar şi de prof. univ. dr. Mihnea Marin – cadru didactic al Facultăţii de Mecanică din cadrul Universităţii din Craiova –, directorul muzeului a anunţat un program important de cercetare în ceea ce priveşte exploatările arheologice la Cioroiu Nou şi Desa. Aici se va realiza o scanare geofizică tridimensională, înregistrarea topografică şi vor avea loc cercetări de suprafaţă non-distructive ale siturilor arheologice. Prin această tehnică, revoluţionară din punct de vedere ştiinţific, se elimină în mare măsură riscul de a face „săpături arheologice, în gol”. Un alt beneficiu al scanării 3D este acela că va contribui la descoperirea unor noi morminte tumulare hallstattiene sau de incineraţie, romane sau din Epoca Bronzului, la Desa.
„Scopul acestei investiţii este ca printr-o cercetare interdisciplinară să se elimine complet erorile în amplasarea secţiunilor şi suprafeţelor arheologice. În condiţiile în care anul trecut s-a stabilit natura siturilor arheologice urmează ca o scanare geofizică pe o suprafaţă de 5 ha la Desa şi încă 11 ha în punctul de la Cioroiu Nou să stabilească şi limitele siturilor. Muzeul Olteniei are în acest an un program de investiţii foarte serios în ceea ce priveşte exploatările arheologice şi continuă lucrările pe situl de la Cioroiu Nou şi cel de la Desa. Reluăm lucrările pe castrul roman de la Răcari şi facem o exploatare în premieră şi la Fărcaş. Mai mult, continuăm investiţia în protecţia patrimoniului cultural naţional prin scanarea pieselor de patrimoniul naţional cultural mobil”, a declarat Mihai Fifor, directorul Muzeului Olteniei din Craiova.
În război cu cei care nu respectă legea
Un alt obiectiv major pe care reprezentanţii muzeului şi l-au propus pentru perioada imediat următoare este protejarea ariilor care cuprind obiective incluse în patrimoniul cultural naţional. În acest sens, reprezentanţii Muzeului Olteniei au ţinut să precizeze că şi anul acesta instituţia declară „război” celor care execută construcţii pe raza oraşului ori în judeţ fără a ţine cont de legislaţia existentă în domeniul protecţiei patrimoniului cultural. «Odată cu venirea primăverii începe şi sezonul construcţiilor şi al investiţiilor, iar pentru noi, ca instituţie ce lucrează în domeniul conservării şi protejării patrimoniului cultural naţional, înseamnă o perioadă în care vom începe din nou „războiul” cu cei care fac investiţii pe raza Craiovei şi a Doljului, dar uită că au obligaţia stabilită foarte clar prin lege de a proteja acest patrimoniu. Ori de câte ori începe o astfel de investiţie într-o zonă protejată sau într-o arie de protecţie a unui monument istoric, legislaţia impune ca acela care va face această investiţie să aibă descărcare de sarcină arheologică sau măcar ca lucrarea să fie supravegheată arheologic», a mai spus Mihai Fifor.
Cercetări arheologice la viitoarele pasaje din Craiova
O atenţie deosebită va fi acordată şi celor trei proiecte de amploare ale căror lucrări vor fi demarate în curând în municipiul Craiova: pasajul subteran, cel suprateran şi reabilitarea centrului istoric. Arheologii spun că în prealabil ar trebui făcută, pentru fiecare, o cercetare arheologică. Asta pentru că, spre exemplu, în cazul viitorului pasaj subteran de la Universitate, clădirea instituţiei de învăţământ superior este pe lista monumentelor istorice cu numele de Palatul Justiţiei şi este marcată în categoria A, de importanţă naţională. Aşadar, ar trebui făcută aici o cercetare arheologică preventivă sau o supraveghere arheologică, pentru că pe locul unde se găseşte acum Universitatea, în secolul al XIX-lea s-a aflat biserica cu hramul Sfântul Nicolae, biserică cu rang episcopal. De altfel, în 1997, chiar în faţa Universităţii, în cadrul unor lucrări de schimbare a unor conducte de gaz a fost descoperit un mormânt foarte important, cel al Pepicăi Aman, mama lui Theodor Aman. Trebuie ştiut, aşadar, că în jurul Universităţii se află cimitirul fostei biserici. La fel se întâmplă şi în cazul centrului istoric, precum şi la viitorul pasaj suprateran din Valea Vlăicii, unde, cu ceva timp în urmă, a fost descoperit un tezaur monetar dacic.
„În Craiova o să înceapă în perioada imediat următoare lucrările la trei obiective de interes pentru cetăţeni: pasajul suprateran şi cel subteran, dar şi reabilitarea centrului istoric. Pentru toate acestea trebuie să se ţină cont însă şi de legislaţia în domeniu. Noi am mai avut discuţii cu Primăria municipiului Craiova şi până în prezent am reuşit să ne înţelegem. Toate acestea o să fie lucrări ce presupun săpături şi este nevoie de supraveghere arheologică pe toată durata lucrărilor”, a precizat directorul muzeului.
În căutarea capitalei cnezatului lui Farcaş
O premieră anunţată în cadrul conferinţei de ieri a fost deschiderea în viitorul apropiat a unui nou şantier arheologic în comuna Fărcaş. Scopul este acela de a lămuri o dilemă istorică, o controversă care planează de mai mult timp. Cercetătorii încearcă să identifice în Oltenia locul unde se afla o formaţiune politică medievală, una din primele formaţiuni politice româneşti, şi anume cnezatul lui Farcaş. Şi potrivirea de nume şi identificarea în acea zonă a unei cetăţi cu materiale arheologice medievale îi îndreptăţeşte, aşadar, pe arheologi să facă o cercetare în această zonă pentru a verifica date cu privire la începuturile vieţii politice româneşti.
