Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Oana Badea a fost prezent, ieri, la orele prânzului, în Craiova, unde s-a întâlnit cu managerii, profesorii, părinţii şi elevii, la Filarmonica „Oltenia”, într-o dezbatere pe marginea noilor reglementări ale sistemului de învăţământ preuniversitar. Vizita a fost făcută cu ocazia campaniei demarate de curând de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, intitulată „Tu faci legea de nota 10 (zece)”, ce are drept scop aplicarea cât mai eficientă a prevederilor Legii Educaţiei Naţionale. Cu acest prilej, dascălii prezenţi şi-au exprimat temerile legate de trecerea clasei a IX-a la gimnaziu şi posibilele restructurări pe care le implică această schimbare, lipsa banilor pentru salarii în cazul aplicării finanţării per elev, accentuarea politizării învăţământului prin noua componenţă a Consiliului de Administraţie.
Aproximativ 350 de persoane au fost prezente, ieri, la Filarmonica „Oltenia”. Fiecare participant a primit broşura „Tu faci legea de nota 10”, editată cu bani din Fondul Social European, în care sunt redate şi explicate câteva dintre noile reglementări intrate în vigoare. Întâlnirea a fost deschisă de inspectorul şcolar general, Mihaela Moţăţeanu, care a precizat că până la sfârşitul lunii vor fi organizate astfel de dezbateri şi în alte localităţi ale judeţului. „Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj va continua campania, pentru ca informaţia să ajungă corect la un număr cât mai mare de membri ai comunităţii şcolare, prin derularea unor evenimente similare în oraşul Băileşti – pe 23 martie, Calafat 24 – martie, Segarcea – 28 martie, Filiaşi – 30 martie şi Dăbuleni – 31 martie”, a precizat inspectorul şcolar general.
Clasa a IX-a la gimnaziu, o soluţie pentru a reduce părăsirea timpurie a şcolii
Dezbaterile au fost începute, fără prea multe ezitări, chiar de dascălii de liceu cu un subiect care i-a pus pe jar, respectiv trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, schimbare care va implica restructurarea a 3.500 de posturi. Profesorii au cerut să li se explice care au fost raţiunile folosite pentru a lua această măsură. Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei a folosit în răspunsul său argumentul că „în ultimul timp, părăsirea timpurie a şcolii – ceea ce e diferit de abandon şcolar – a crescut de la 15,9 la 16,6. Această creştere a fost produsă de faptul că mulţi copii nu frecventează grădiniţa şi pornesc în clasa I cu o lipsă de cunoştinţe, care în timp devin acute şi îi determină să renunţe la studii mai devreme. Apoi, la pragul de trecere de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a se pierd alţi copii. Şi atunci am găsit ca soluţie introducerea învăţământului obligatoriu în intervalul de vârstă 6-16 ani”. În privinţa restructurărilor care ar fi aduse de această schimbare, Oana Badea le-a spus dascălilor că nu îşi vor pierde posturile dacă vor accepta crearea consorţiilor şcolare. „Dacă se va uni o şcoală generală cu un liceu, în funcţie de spaţiul disponibil al fiecărei unităţi de învăţământ, clasa a IX-a se poate realiza la liceu sau la şcoala generală”, a mai precizat secretarul de stat în Ministerul Educaţiei.
„Politizarea învăţământului e favorizată de lipsa de verticalitate a oamenilor”
Menţinând problema posturilor didactice, profesorii au cerut clarificări şi în cazul noii forme de titularizare, la nivelul şcolii, expunând faptul că în unele unităţi din Craiova Consiliul de Administraţie nu a fost de acord cu candidatul. În această privinţă, secretarul de stat a explicat că, „fără acordul Consiliului de Administraţie, dascălul respectiv nu poate fi titular”. În plus, aceasta a precizat că este ultimul an în care titularizarea se va organiza la nivel naţional. Îngrijoraţi însă de schimbarea structurii Consiliului de Administraţie impusă de lege, ce va aplicată din toamnă, conform căreia dascălii nu vor mai avea majoritatea, aceasta fiind luată de primari şi consilieri locali, cadrele didactice au întrebat dacă prin această măsură se vrea accentuarea politizării învăţământului. Oana Badea a opinat că „politizarea învăţământului e favorizată şi de lipsa de verticalitate a oamenilor”.
Şcolile vor avea buget clar pentru salarii în cinci ani
Noile reglementări pentru învăţământul preuniversitar introduc finanţarea per elev din 2012, măsură faţă de care dascălii sunt retincenţi, pentru că, după calculele lor, banii nu ajung pentru achitarea salariilor. La această problemă adusă în discuţie secretarul de stat a precizat că „abia peste cinci ani şcolile vor avea bugete suficiente pentru salarii încă de la începutul anului. Până se va clarifica situaţia însă, echilibrul financiar se va realiza transferând banii de la şcolile care au mai multe fonduri către cele cu buget insuficient. Pentru acest an, banii de salarii ajung”.
Preşedintele FSLI Dolj nu au fost lăsat să intervină în dezbatere
La această întâlnire cu secretarul în Ministerul Educaţiei a fost prezent şi preşedintele FSLI Dolj, Constantin Rada, care şi-a şi exprimat dorinţa de a adresa câteva întrebări pe marginea noilor reglementări. Oana Badea i-a refuzat intervenţia. „Domnule Rada, dumneavoastră veniţi la Comisia de Dialog Social şi acolo aveţi parte de tot dialogul necesar. Aici nu am organizat o întâlnire cu sindicatele. Dacă vreţi să interveniţi, vă dau acordul numai după ce întreb sala”. O parte din cei prezenţi au început să aplaude firav. Fără să mai insiste, preşedintele FSLI Dolj a părăsit locaţia, nemulţumit însă de gestul secretarului de stat. În afara sălii, Constantin Rada a precizat că „Oana Badea a venit să mintă personalul din învăţământ. Această lege nu este numai lapte şi miere, aşa cum vrea să o expună. Din toamnă, cele 3.500 de norme vor fi reduse, pentru că dascălii titulari cu gradul I îşi vor completa norma de la 16 la 18 ore. Prin trecerea clasei a IX-a la gimnaziu se vor mai desfiinţa şi alte norme. Şi restructurarea se va adânci, în timp, pentru că la 16 ani mulţi elevi vor prefera să se angajeze în loc să termine liceul”.
