Fostul director al Liceului Francez de la Beijing și actual director al Liceului “Jules Ferry”, Cannes (Franța) se află la Craiova, ca expert Erasmus+, invitat de Liceul „Charles Laugier”. Manifestările au debutat astăzi, la Biblioteca Județeană”Alexandru și Aristia Aman” și au continuat timp de trei zile.
Timp de trei zile, Craiova este gazda domnului Pascal Fournier, director al Liceului „Jules Ferry” din Cannes, ca invitat expert Erasmus+ al Liceului „Charles Laugier”. Are un CV impresionant, director al mai multor colegii și licee din Franța, dar și al Liceului Francez de la Beijing, China. Am avut plăcerea să discutăm cu domnia sa.
Un scurt interviu
REP: Domnule Fournier, ce v-a determinat să acceptați invitația de a veni la Liceul „Charles Laugier” din Craiova, în calitate de expert Erasmus+?
Fournier: În primul rând, legăturile de prietenie care mă leagă de prof. Sorin Bîrsan, profesor și coordonator al proiectelor europene implementate de Liceul ”Charles Laugier”, născute în cadrul unui proiect european încă din anul 1998. De atunci, am fost parteneri în numeroase proiecte europene, în aproape toate instituțiile în care am activat. În al doilea rând, contextul actual, marcat de atacuri la adresa unității europene, face cu atât mai necesară explicarea, dialogul și convingerea comunităților educaționale de importanța programului Erasmus+ în școli. În aceste zile, voi susține o serie de activități ce vor putea ajuta profesorii și elevii Liceului „Charles Laugier”, dar și din alte instituții de învățământ din Craiova, să implementeze prioritățile proprii de integrare europeană.
REP: Aveți un CV impresionant, care cuprinde atât implicarea în proiecte de tip Erasmus, LLP, Comenius, cât și calitatea de evaluator al Agenției Naționale Erasmus, Franța. Ne puteți spune ce v-a motivat să vă implicați activ în programele Erasmus+ și în ce mod acest parcurs v-a influențat viziunea asupra educației europene?
Fournier: Consider că formarea mea universitară în geografie și istorie mi-a deschis, încă de timpuriu, orizontul european. Eram student în momentul căderii Zidului Berlinului, un eveniment major care a generat multă speranță și a redefinit ideea de Europă unită. Ulterior, atât călătoriile personale, cât și cele profesionale mi-au îmbogățit cunoașterea acestui spațiu, dar m-au determinat și să reflectez constant asupra rolului meu de cetățean european. În momentul în care începi să afli tot mai multe informații, să vezi beneficiile acestor proiecte europene, este clar că nu poți decât să continui.
REP: Analizând parcursul dumneavoastră profesional, ce experiențe v-au pregătit cel mai bine pentru rolul de expert Erasmus+ și cum apreciați rolul acreditării Erasmus+ în dezvoltarea instituțională a unei școli, pe termen mediu și lung?
Fournier: La începuturile programului Erasmus, gestionarea financiară era destul de complicată, iar regulile contabile făceau fiecare mobilitate dificil de organizat (documente justificative, termene de plată, proceduri administrative). În prezent, acreditarea Erasmus+ este valabilă pe mai mulți ani, pe baza unui proiect depus, care poate fi adaptat în funcție de realitățile și provocările instituției. Astfel, liceul se poate angaja într-o strategie coerentă pe termen lung și poate comunica eficient, fidelizând cadrele didactice, personalul administrativ, dar și elevii. Din poziția mea, atât managerială, cât si ca evaluator al proiectelor europene, pot spune că a ajuta școlile este un fel de obligație morală. Învățământul nu poate progresa fără implicare. Mă bucur că bunul meu prieten, profesorul Sorin Bîrsan, a reușit atât de mult timp să conecteze Liceul „Charles Laugier” la învățământul european. Aceste lucruri contribuie la dezvoltarea instituțională pe termen mediu și lung a școlilor.
REP: Din perspectiva dumneavoastră de director de liceu și expert Erasmus+, care sunt principalele beneficii ale mobilităților educaționale pentru elevi și profesori?
Fournier: Timpul nu este suficient pentru a enumera toate beneficiile mobilităților, deoarece acestea sunt extrem de variate. Ele au atât o dimensiune colectivă, cât și una individuală; sunt profesionale, dar și umane și prietenești. Mobilitățile contribuie la dezvoltarea personală a fiecărui participant și dau sens formării cetățeniei europene pe care ne străduim să o cultivăm. Pentru o instituție de învățământ, acestea reprezintă un motor esențial pentru consolidarea echipelor, dinamizarea practicilor pedagogice și valorizarea liceului și a personalului său în relația cu părinții și partenerii educaționali.
REP: Cum este integrat programul Erasmus+ în strategiile de dezvoltare ale școlilor unde ați fost manager?
Fournier: Liceul „Jules Ferry” este acreditat Erasmus de mai mulți ani. Activitățile pe care le-am organizat se adresează atât elevilor noștri, pentru dezvoltarea competențelor lingvistice (mobilități în Spania, Italia, Irlanda etc.), cât și studenților, care au oportunitatea de a descoperi companii și realități ale pieței muncii europene. Familiile apreciază în mod deosebit acest program, care adaugă valoare parcursurilor educaționale și profesionale ale elevilor.
Toate proiectele Erasmus+ au un impact asupra unei instituții. Chiar și atunci când mobilitatea implică doar unul sau doi profesori, aceasta le schimbă perspectiva asupra Europei și asupra actului educațional. Într-o instituție în care am activat anterior, am participat la un proiect Erasmus+ cu Malta, prin care am trimis elevi în stagii de practică profesională în birouri de arhitectură malteze. Pentru cei șapte elevi implicați, experiența a fost revelatoare. Proiectul a dus la crearea unor legături durabile cu arhitecți maltezi, care, ulterior, au fost invitați în Franța ca experți, prin burse Erasmus+, pentru a colabora și a face schimb de experiență cu profesorii francezi. Aceste schimburi au influențat semnificativ abordarea pedagogică a cadrelor didactice franceze, care, de exemplu, au început să utilizeze mult mai frecvent limba engleză în activitatea lor didactică.
REP: Care sunt primele dumneavoastră impresii despre Liceul „Charles Laugier” și, mai larg, despre sistemul educațional românesc, în contextul cooperării europene?
Fournier: Cu Liceul „Charles Laugier” colaborez de mai mulți ani, așa cum am menționat. Este foarte clar că școala s-a schimbat foarte mult. Primele noastre contacte și proiecte au fost când școala activa în fostul sediu, acum, din păcate, o ruină. În momentul de față există numeroase puncte comune între cele două sisteme educaționale. În urmă cu 25 de ani, diferențele în ceea ce privește dotările erau foarte mari. Astăzi, în mare parte datorită sprijinului european, aceste diferențe s-au redus considerabil, iar unele instituții românești sunt chiar în avangardă în ceea ce privește echipamentele informatice și tehnologice. Liceul „Charles Laugier” se încadrează în această categorie a școlilor cu o baza materială informatică solidă, iar implementarea numeroaselor proiecte europene a influențat, cred eu, mult percepția despre acest liceu. De asemenea, învățământul matematic este, în mod special, mai avansat decât cel din Franța. Cred că fiecare dintre noi are de învățat ceva din acest parteneriat, din aceste schimburi de experiență.
REP: În cadrul Erasmus+, cum pot fi sprijiniți mai bine elevii proveniți din medii vulnerabile sau cei ai căror părinți sunt migranți, pentru a beneficia de mobilități internaționale?Fournier: Bursele pentru elevi permit tinerilor proveniți din medii modeste, din familii de imigranți sau din medii defavorizate, să participe la mobilități internaționale. Aceste schimburi contribuie, de asemenea, la combaterea stereotipurilor existente între națiunile europene. Totuși, familiile cele mai sărace nu au întotdeauna acces facil la informație, ceea ce face necesară o informare mai activă și mai bine direcționată.
REP: Ce rol joacă educația interculturală în formarea tinerilor europeni și cum contribuie Erasmus+ la combaterea stereotipurilor și prejudecăților? Care sunt, în opinia dvs., principalele provocări ale educației europene în anii următori și cum poate răspunde programul Erasmus+ acestora?
Fournier: Educația europeană se va confrunta în anii următori cu o serie de provocări majore, generate atât de transformările sociale și tehnologice rapide, cât și de contextul geopolitic și economic actual. Una dintre principalele provocări este inegalitatea de acces la educație de calitate, accentuată de diferențele socio-economice, de migrație și de decalajele dintre mediul urban și rural. În acest context, este esențial ca sistemele educaționale să devină mai incluzive și mai sensibile la diversitatea culturală și socială a elevilor. O a doua provocare importantă este adaptarea educației la era digitală, care presupune nu doar acces la tehnologie, ci și dezvoltarea competențelor digitale, a gândirii critice și a capacității de a utiliza responsabil informația. Digitalizarea trebuie însoțită de formarea continuă a cadrelor didactice și de metode pedagogice inovatoare. De asemenea, formarea competențelor pentru viitor – precum competențele verzi, civice, interculturale și cele legate de învățarea pe tot parcursul vieții – reprezintă o prioritate, într-o Europă care își propune să fie sustenabilă, solidară și competitivă.
REP: Ce mesaj doriți să transmiteți elevilor și profesorilor Liceului „Charles Laugier”, care doresc să se implice în proiecte Erasmus+?
Fournier: Liceul „Charles Laugier” este deja de mult timp foarte implicat în programele europene. Diferențele de nivel de trai din Europa se reduc treptat, inclusiv datorită fondurilor europene. Erasmus+ reprezintă nu doar un mijloc de finanțare a schimburilor dintre elevi, ci și o oportunitate importantă pentru dotarea și dezvoltarea instituțiilor de învățământ. Mesajul meu pentru elevii și profesorii Liceului „Charles Laugier” este unul de încurajare și încredere. Implicarea în proiecte Erasmus+ înseamnă mai mult decât participarea la mobilități sau activități internaționale – înseamnă deschidere către noi perspective, curajul de a învăța din alte sisteme educaționale și dorința de a crește împreună.
Pentru elevi, Erasmus+ este o oportunitate de a-și descoperi potențialul, de a-și dezvolta competențele personale, sociale și interculturale și de a deveni mai încrezători în propriile forțe. Experiențele internaționale contribuie la formarea unor tineri autonomi, responsabili și pregătiți pentru provocările unei lumi în continuă schimbare. Pentru profesori, proiectele Erasmus+ reprezintă un spațiu de inovare, colaborare și dezvoltare profesională, unde schimbul de bune practici și lucrul în echipe internaționale aduc valoare reală procesului educațional. Îi încurajez pe toți cei interesați să privească Erasmus+ ca pe o investiție în viitorul lor și al școlii, un pas spre o educație mai deschisă, mai incluzivă și mai conectată la valorile europene.
REP: Ce sfat le-ați oferi directorilor de instituții care se află la început de drum în dezvoltarea parteneriatelor și a proiectelor educaționale europene?
Fournier: Sfatul meu pentru directorii de instituții aflați la început de drum în dezvoltarea parteneriatelor și a proiectelor educaționale europene este să aibă răbdare, perseverență și deschidere către învățare. Este adevărat că este nevoie de un efort inițial și de timp pentru a înțelege mecanismele programului Erasmus+, însă beneficiile obținute depășesc cu mult investiția făcută. Randamentul este considerabil, atât pentru elevi – prin dezvoltarea competențelor și a motivației pentru învățare –, cât și pentru echipele educaționale, care își consolidează profesionalismul și capacitatea de inovare. În plus, implicarea în proiecte europene contribuie semnificativ la creșterea vizibilității, a prestigiului și a atractivității instituției la nivel local și regional. Un pas esențial este construirea unei echipe motivate și valorificarea parteneriatelor, deoarece succesul proiectelor europene se bazează pe colaborare, încredere și viziune pe termen lung.
REP: O ultimă întrebare: Cunoașteți deja Craiova. Ce diferențe remarcați între vizitele dumneavoastră anterioare și cea de astăzi?
Fournier: De fiecare dată când revin la Craiova observ o evoluție clară și pozitivă. Orașul s-a modernizat vizibil, este mai dinamic, mai deschis și mai conectat la realitățile europene. Infrastructura, instituțiile educaționale și mediul urban reflectă investiții coerente și o viziune pe termen lung. În același timp, ceea ce rămâne constant este calitatea umană: ospitalitatea, implicarea cadrelor didactice și dorința tinerilor de a învăța și de a se afirma. Astăzi, Craiova este un oraș care nu mai recuperează, ci care propune, participă activ și se afirmă cu încredere în cadrul cooperării europene.
