În luna februarie, Asociaţia Macedonenilor din România (AMR) a dedicat o serie de momente unor personalităţi care au marcat decisiv cultura, identitatea şi istoria macedoneană. Evenimentele au urmărit readucerea în atenţia publicului a unor figuri simbolice, modele de demnitate şi conştiinţă naţională.
Prima evocare a fost dedicată împlinirii a 153 de ani de la naşterea lui Gotse Delchev sau Goce Delčev, erou naţional şi lider al mişcării revoluţionare de eliberare de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Născut la 4 februarie 1872, la Kukush, Delčev a devenit ideolog şi organizator al luptei pentru afirmarea identităţii macedonene. A căzut în luptă în 1903, în apropierea localităţii Baniţa, iar rămăşiţele sale se află astăzi la Skopje, în Biserica „Sveti Spas”. Prin idealurile şi sacrificiul său, Delčev rămâne o sursă de inspiraţie pentru păstrarea şi promovarea patrimoniului cultural macedonean.
Pe 13 februarie a fost comemorat Gheorghi Pulevski – scriitor, lexicograf, istoric şi lider militar, considerat unul dintre fondatorii conştiinţei culturale macedonene. Autor al primei gramatici tipărite a limbii macedonene şi al unor dicţionare fundamentale publicate la Belgrad în anii 1870, Pulevski a combinat activitatea culturală cu participarea la luptele de eliberare balcanice. A înfiinţat în 1888 prima societate literară macedoneană la Sofia şi a lăsat o amplă operă dedicată limbii, istoriei şi identităţii naţionale. Pentru comunitate, el rămâne simbolul intelectualului care a transformat cultura într-o formă de rezistenţă.
Seria comemorărilor a continuat la 14 februarie, dată care marchează trecerea la cele veşnice a lui Chiril din Solun, cunoscut în tinereţe drept Constantin Filozoful. Împreună cu fratele său Metodiu, acesta a creat alfabetul glagolitic, punând bazele culturii şi scrierii slave. Format la şcolile din Salonic şi la Magnaur, la Constantinopol, Chiril a fost unul dintre cei mai erudiţi oameni ai secolului al IX-lea, profesor şi misionar, implicat în răspândirea culturii şi educaţiei printre popoarele slave.
Prin aceste comemorări, comunitatea macedoneană din România a reafirmat legătura dintre trecut şi prezent, demonstrând că identitatea culturală se construieşte nu doar prin tradiţii, ci şi prin memoria personalităţilor care au apărat-o.
