În urmă cu patru ani s-a inaugurat Clinica de Cardiologie Intervenţională şi Chirurgie Cardiovasculară, cea mai importantă investiţie de la înfiinţarea Spitalului Clinic de Urgenţă din Craiova, în anii ’70. Unitatea este dotată cu cel mai performant angiograf, cu aparatură medicală de ultimă generaţie, are mobilier modern şi multfuncţional, iar personalul medical care asigură permanenţă este de un înalt profesionalism. Clădirea este prevăzută cu două săli de operaţii, saloane pentru pacienţi, cabinete medicale, zonă de terapie intensivă, având asigurată conexiunea cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova şi Unitatea de Primiri Urgenţe printr-o pasarelă cu lungimea de peste 70 de metri. Clinica este una dintre cele mai moderne din ţară, şi asigură servicii medicale de calitate. Iar ceea ce este cel mai important este că pacienţii din Oltenia nu mai sunt transferaţi în Bucureşti sau în alte centre universitare din ţară, pentru intervenţiile ce ţin de Cardiologia Intervenţională. Tot aici se pot trata şi bolnavii cu afecţiuni cardiace din nord-vestul Bulgariei graţie unui proiect transfrontalier. Un proiect prin care două unităţi sanitare, adică Spitalul Judeţean de Urgenţă Craiova şi Spitalul din Kozlodui, regiunea Vratsa – sunt dotate cu aparatură medicală în valoare de peste 770.000 de euro fiecare. Cei 770.000 de euro care revin Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova au fost utilizaţi pentru dotarea cu aparatură a unei săli de operaţii ce va funcţiona în cadrul Clinicii de Cardiologie Intervenţională. Dar cea mai importantă investiţie este cea în oameni. Zidurile şi aparatura medicală ultraperformnată ar fi de prisos dacă nu ar exista medicii. Echipa de medici de la Clinica de Cardiologie Intervenţională formată din Radu Stăvaru, Silviu Paul Traşcă, Cristi Militaru, Goanţă Ema şi nu în ultimul rând, medicul Eugen Ţiereanu, numit recent coordonatorul acestui Compartiment, face minuni. Aceşti medici tineri, riguroşi şi extrem de ambiţioşi au planuri mari. Am stat de vorbă despre ce înseamnă Cardiologie Intervenţională, despre ce înseamnă carieră în medicină, despre succes, muncă şi mai ales despre salvarea unei vieţi, cu medicul specialist Eugen Ţiereanu, care nu ne-a predat doar o lecţie despre medicină, ci ne-a învăţat cum să trăim frumos, cum să ne bucurăm de viaţă, cum să ne preţuim bunicii, cum să prevenim bolile cardiace, cum să ne respectăm.
Bolile cardiovasculare continuă să fie principala cauză de morbiditate şi mortalitate din România. Pe internet apar date statistice care ne pun pe gânduri. La 30 de minute, un român moare de infarct miocardic. Cum ar trebui să ne raportăm la aceste date ?
Este o statistică absolut corectă şi din păcate, această afecţiune, infarctul miocardic acut, este printre cele mai grave afecţiuni cardiace şi nu numai, în România. De aceea medicina a progresat, tehnicile au progresat, astfel încât în ultimii ani de zile, pacienţii cu infarct miocardic acut pot beneficia de tehnici moderne de vascularizare care le pot salva vieţile. Bineîneţeles, că mai e loc de mai bine, ca în orice alt domeniu, dar concomitent cu implementarea unor programe naţionale pentru tratamentul afecţiunii infarctului miocardic acut din ce în ce mai mulţi români au putut beneficia de acest gen de proceduri.
Tot din statistici, în Dolj, numărul celor care suferă de boli ale inimii depăşeşte 100.000 de persoane. Cele mai întâlnite afecţiuni sunt hipertensiunea arterială, fiind înregistrate peste 73.000 de cazuri. Sunt oltenii mai predispuşi la bolile de inimă…?
Cred că mai degrabă este vorba de prevenţie. Infarctul miocardic ar putea fi prevenit dacă oamenii ar merge periodic la un control cardiologic unde să-şi verifice tensiunea arterială, factorii de risc, colesterol mai mare, să verifice dacă sunt diabetici. Şi dacă s-ar putea pune accent mai mult pe prevenţie ar scăderea şi numărul infarcturilor.
La capitolul stil de viaţă, este adevărat că alimentaţia are cea mai mare contribuţie la decesul prin boli cardiovasculare ?
Factorii de risc pentru producerea unui infarct miocardic sunt hipertensiunea arterială, dislipidemia, diabetul, mare accent aş pune pe fumat. Am avut pacienţi tineri fără niciun alt factor de risc, doar fumatul, care au suferit un infarct miocardic acut. Bineînţeles că şi dieta, mişcarea zilnică, să evităm sedentarismul. Toate acestea contribuie la prevenirea unui infarct miocardic.
“Cu cât pacientul se prezintă mai repede, şansele unei vieţi normale după această intervenţie sunt mai mari”
Să vorbim despre Clinica de Cardiologie Intervenţională. Câţi pacienţi s-au tratat anul trecut aici ?
Cu ajutorul Consiliului Judeţean Dolj s-a construit o clădire care înglobează Clinica de Chirurgie Cardiovasculară, care momentan nu este funcţională, dar sperăm să fim în cel mai scurt timp şi Clinica de Cardiologie Intervenţională. Partea de cardiologie intervenţională se realiza din 2016 în Craiova, dar pe un agiograf foarte vechi. Cu ajutorul Consiliului Judeţean Dolj s-a achiziţionat o tehnologie ultraperformantă. Iar din 2018 au început intervenţiile în clădirea nouă.
La început a fost destul de dificil din lipsă de personal, ulterior, pe parcurs, s-au făcut şi angajări, iar numărul intervenţiilor a crescut de la an la an. Statistic, în 2021, s-au rezolvat 1700 de cazuri, iar din luna iunie, de când dispunem de gardă permanentă, 24 de ore din 24, 7 din 7 zile, au fost trataţi 400 de pacienţi cu infarct miocardic acut, toţi din zona Olteniei.
Acest lucru este extrem de important. La Oradea, în 2021, deşi au un centru bine dotat, numărul cazurilor rezolvate a fost la jumătate faţă de cel de la Craiova, adică, undeva la 800. Sperăm ca şi anul acesta să fim la fel de performanţi. Am reuşit şi o dublare a finanţării pe programul naţional. Toate cele cinci judeţe ale Olteniei : Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea, Mehedinţi trimit pacienţii cu infarct miocardic la Craiova.
Dar ce înseamnă Cardiologie Intervenţională ?
Este o supraspecializare. Toţi cardiologii intervenţionişti sunt la bază medici cardiologi, care, ulterior, fac o supraspecializare ce durează doi ani de zile, pentru a obţine un atestat pentru a putea realiza proceduri de cardiologie intervenţională. Un pacient care are un infarct miocardic acut i se blochează circulaţia sângelui pe un vas de sânge, care hrăneşte muşchiul inimii, cu un cheag de sânge, prin creşterea în diametru a unei plăci de colesterol care este pe interiorul vasului până la înfundarea completă a vasului respectiv. Prin partea de chirurgie intervenţioneală, medicii reuşesc să facă intervenţii minim invazive prin care intră în interiorul vasului şi desfundă mecanic acel vas implantând acolo un stent, care este asemenea unui arc de pix ce redă diametrul normal al vasului. Ce e foarte important este că cu cât pacientul se prezintă mai repede, şansele unei vieţi normale după această intervenţie sunt mai mari.
“În pandemie, oamenii s-au speriat de spitale”
Din cei 1700 de pacienţi, câţi au avut nevoie de o intervenţie urgentă ?
Cei 400 au fost urgenţe acute, adică, fie s-au prezentat la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean din Craiova sau la celelalte spitale judeţene din judeţele limitrofe şi ulterior, au fost trimişi de urgenţă către Centrul nostru de Cardiologie Intervenţională. Celelalte 1300 de cazuri au fost pacienţi programaţi sau consultaţi de mine şi de colegii mei şi li s-a recomandat acest tip de intervenţie pentru a preveni infarctul miocardic acut.
Programul Naţional de Dilatare Percutană, finanţat prin Casa de Asigurări de Sănătate şi AP- IMA (acţiuni prioritare – infarct miocardic acut), finanţat de Ministerul Sănătăţii, sunt două programe disponibile, extrem de utile. Cele două programe sunt disponibile de ceva timp, dar în Craiova nu s-au putut aplica din lipsă de infrastructură şi din lipsa personalului medical. Dar acum se accesează ambele programe.
Cum a fost perioada de pandemie pentru cardiaci ?
O perioadă grea pentru toată lumea, iar pandemia a influenţat în sens negativ. Spitalul nostru a fost desemnat spital suport Covid şi practic am tratat pacienţi pozitivi cu infarct miocardic acut, pacienţi cu boli cardiovasculare, Covid pozitiv. Dar oamenii s-au speriat de spitale în această perioadă. S-au speriat că ar putea să ia virusul din spital şi de multe ori au avut simptome cardiace ce ar fi trebuit să-i aducă la spital, dar au preferat să rămână la domiciliu. Mai ales la începutul pandemiei, oamenii erau speriaţi. Pe parcurs, după ce a început şi vaccinarea, lucrurile s-au mai schimbat şi oamenii au început să vină la spital.
Sunteţi o echipă de medici tineri. Este tinereţea o virtute ?!
Suntem o echipă de medici tineri, dar tinereţea nu înseamnă lipsa experienţei. Eu şi toţi colegii mei care lucrăm aici avem o pregătire serioasă, minuţioasă cu multe ore de muncă, cu multe cazuri rezolvate, cu multe nopţi nedormite. Am putut astfel să întâlnim şi să tratăm cazuri de la cele mai simple, la cele mai complexe.Când vorbim de cardiologie intervenţională, aproape niciodată nu este un caz simplu. Şi acela pe care-l poţi consideri simplu la început, se poate complica intraoperator. Sunt cazuri şi cazuri. Noi toate cazurile le considerăm complexe şi ne consultăm între noi, cădem de acord pe cea mai bună soluţie şi abia apoi trecem la treabă. Este o muncă de echipă.
„Nu poţi să faci medicină dacă nu există pasiune”
Când v-aţi hotărât să faceţi Cardiologie Intervenţională ? Ce v-a determinat să urmaţi această cale ?
Eram student în Anul al III-lea, la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, an în care bunica mea, care m-a şi crescut de altfel, a suferit un infarct miocardic. La momentul respectiv, nu se realizau astfel de proceduri în Craiova şi am trecut practic prin toate etapele prin care un pacient cu infarct miocardic trebuia să le parcurgă. Adică, să se prezinte la spitalul din Craiova, acolo i se administra un tratament, apoi trebuia să se ia legătura cu un medic din Capitală, trebuia trimis pacientul, fie cu elicopterul, fie cu ambulanţa. Acolo era preluat de un centru care putea să realizeze proceduri de Cardiologie Interveţională. Ajungând cu bunica mea la Bucureşti, am avut ocazia să văd ce înseamnă Cardiologia Intervenţională, să văd cum un om care se află într-o suferinţă acută, care suferise un infarct miocardic, a putut în trei zile să-şi reia o viaţă aproape normală şi apoi pe parcurs chiar să revină la o viaţă normală. După experienţa aceasta, m-am hotărât să-mi aleg această specialitate. Din păcate, bunica a decedat anul acesta, dar la zece ani după intervenţia de la Bucureşti. A fost foarte mândră de mine, a apucat să-mi vadă progresul profesional…
Şi totuşi nu vă opriţi aici. Continuaţi să vă pregătiţi, continuaţi să studiaţi, să fiţi mereu la curent cu tot ce înseamnă noutate şi progres. Ce sfat le daţi celor care vor să vă calce pe urme ?
Practic, studiul unui medic nu se opreşte niciodată, continuă pe parcursul formării profesionale, atât din facultate, de pe băncile facultăţii, ulterior ca medic rezident şi mai departe ca medic specialist, respectiv, medic primar, multă lectură. Toate aceste lucruri nu se pot realiza fără să aloci mult timp cititului, studiului aprofundat. Trebuie să participi la congrese, să fii prezent cât mai mult timp în spital, ca să capeţi experienţă şi să acumulezi cât mai multe cunoştiinţe. Toate lucrurile acestea se realizează cu muncă, cu trudă, dar mai ales cu pasiune. Nu poţi să faci medicină dacă nu există pasiune.
Dumneavoastră sunteţi coordonatorul acestei Clinici. Ce presupune această funcţie ?
Da, sunt coordonatorul aceste Clinici, funcţia este mai mult onorifică, pentru că aici vorbim de muncă de echipă. Toţi colegii mei sunt profesionişti de excepţie. Funcţia mă responsabilizează mai mult, fiind vorba de sarcini în plus pe linie organizaţională.
Vă urăm succes dumneavoastră şi întregii echipe de medici !
